1.Cui i se adrezează legea?

Raporturilor juridice dintre consumatori (persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociatii, care acționează în scopuri din afara activitătii sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale ) și instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare sau cesionarii creanțelor deținute asupra consumatorilor izvorâte dintr-un contract de credit ipotecar.

Se aplică celor care au împrumutat maxim echivalentul în lei a 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de Banca Natională a României în ziua încheierii contractului de credit.

Se aplică celor care au contractat cu scopul de a achiziționa, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinație de locuință sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puțin un imobil avand destinația de locuință.

Beneficiile acestei legi nu se aplică celor care au fost condamnați printr-o hotărâre definitivă pentru infracțiuni în legatură cu creditul pentru care se solicită procedura dării în plata.

Prevederile prezentei legi nu se aplică creditelor acordate prin programul “Prima Casă”.

2. Ce trebuie făcut în momentul în care intervine un eveniment care face dificilă rambursarea creditului?

Creditele cu garanție imobiliară sunt în general credite pe termen lung sau foarte lung. Pe parcursul derulării contractului de împrumut, pot interveni diverse situații neprevăzute care să puna clientul în dificultate.

În momentul în care intervine un eveniment care face dificilă rambursarea creditului (reducerea venitului, pierderea locului de muncă, o boală, un deces etc.), consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă părţile contractului de credit nu ajung la un alt acord.

3. Cum poate consmatorul să notifice instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare sau cesionarii creanțelor privind intenţia sa de a da un imobil în plată?

Consumatorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar, detaliind condiţiile de admisibilitate a cererii.

Notificarea trebuie să cuprindă şi stabilirea unui interval orar, în două zile diferite, în care reprezentantul legal sau convențional al instituției de credit să se prezinte la un notar public propus de debitor în vederea încheierii actului translativ de proprietate, prin care se stinge orice datorie a debitorului (principal, dobânzi, penalități) izvorând din contractul de credit ipotecar.

Prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 de zile libere, perioadă în care se suspendă orice plată către creditor, orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de creditor îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia.

4. Cine suportă costurile acestei proceduri?

Toate costurile de transmitere a notificării, taxele notariale și, după caz, ale executorului judecătoresc sau ale avocatului, se suportă de către debitor.

5. Poate creditorul să se opună dării în plată?

Dacă nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate, în termen de 10 zile de la data comunicării notificării la care am făcut referire anterior, creditorul poate contesta în instanță îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a procedurii de dare în plată.

6. Ce faceți în situația în care creditorul nu acceptă procedura dării în plată?

Este posibil și ca, după expirarea termenului fixat în notificare, creditorul să nu se prezinte la notarul ales de debitor în vederea încheierii contractului translativ de proprietate sau chiar să încunostiințeze anterior debitorul în legătură cu refuzul său.

În această situație, debitorul poate cere instanței să pronunțe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligaţiilor născute din contractul de credit ipotecar și să se transmită dreptul de proprietate către creditor.
Cererea se judecă cu celeritate, cu citarea părților, de către judecătoria în circumscripția căreia domiciliază debitorul.

Până la soluţionarea definitivă a cererii se menține suspendarea oricărei plăţi către creditor, precum și a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia împotriva debitorului.

Actiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

Avocat dr. Cristina Maria Leţu
Contact: 0722.598.700
e-mail: avcrisletu@yahoo.com

 

 

Comments

comments