În vreme ce Direcţia Silvică a cerut autorizaţie pentru 20 de urşi, magnatul Nicolae Ivănescu vrea şi el să împuşte 10, Cătălin Spătaru de la Celly – 4, iar fratele primarului din Cotmeana – 5. Conform datelor oficiale, România are cei mai mulţi urşi bruni din Europa, circa 6.500 de exemplare, în timp ce pe întregul continent totalul ajunge la aproximativ 14.000, dat fiind că în unele ţări ca Austria şi Elveţia specia deja a dispărut. În România, vânătoarea la urşi este permisă numai în anumite limite, aprobate de Ministerul Mediului, fiecare asociaţie de vânătoare având o anumită cotă, considerată „de intervenţie”. În fiecare an, asociaţiile care deţin fonduri de vânătoare populate cu urşi cer ministerului permisiunea pentru a împuşca un anumit număr de animale, considerate a fi în exces faţă de numărul normal ce ar trebui să populeze fondul, raportat la suprafaţa acestuia sau exemplare ce fac pagube. Anul acesta, potrivit datelor centralizate de Agenţia de Mediu, vânătorii argeşeni au făcut cerere pentru un total de 68 de urşi. Cel mai mare număr a fost solicitat de Direcţia Silvică Argeş, care a cerut să i se permită să împuşte 20 de urşi, urmată de Asociaţia de vânătoare „Şoimul” – 12 exemplare şi AVPS „Diana” (deţinută de magnatul Nicolae Ivănescu) – 10. Şi multe dintre celelalte asociaţii din Argeş au cerut, de asemenea, propria cotă la urs. Astfel, AJVPS Argeş, condusă de Constantin Istrătescu – 6 exemplare, AVPS „Cerbul”, Bucureşti – 8, AVP „Jderul” (deţinută de fratele primarului din Cotmeana) – 5, GTS „Muntenia” (condusă de Cătălin Spătaru) – 4, Asociaţia „Ecologiştii”, Târgovişte – 3.
Decizia Ministerului Mediului este aşteptată să sosească cel mai târziu luna viitoare, însă, cu siguranţă, la fel ca în fiecare an, cota aprobată va fi mai mică decât solicitările. Responsabilii Direcţiei Silvice, spre exemplu, speră ca, din cei 20 de urşi ceruţi, să le fie aprobată măcar o cotă de 13-14 exemplare. Pentru fiecare dintre cei ce au făcut astfel de solicitări, dincolo de componenta de gestionare a fondului cinegetic şi de întreţinere a calităţii vântului, este importantă şi valoarea lor materială. Un urs de 400-450 de puncte trofeu, pe care ar avea permisiunea să îl împuşte, valorează între 8 şi 10 mii de euro, sume deloc neglijabile. Pentru recoltarea lor, gestionarii fondurilor organizează partide de vânătoare la care iau parte, de regulă, pasionaţi din străinătate, cu posibilităţi financiare mari. În jurul vânătorii de urşi şi a felului cum se desfăşoară aceasta în România se duc încă dezbateri aprinse. Word Wide Found România este împotriva creşterii cotelor de vânătoare, atâta timp cât cotele autorizate nu au fost atinse. „Anii trecuţi doar 67% din cotele date au fost şi recoltate, însă cazuri cu urşi care fac pagube există. Atâta vreme cât urşii care cauzează probleme nu sunt împuşcaţi şi cotele oficiale nu sunt atinse, nu se pot cere cote mai mari de vânătoare”, spune Magor Csibi, directorul WWF România. „Fenomenul se explică prin faptul că urşii care intră în sate şi stau la marginea pădurilor sunt exemplare mai mici şi nu reprezintă interes pentru cei care plătesc să vâneze. Partide de vânătoare se organizează, însă, şi exemplare mai mari, care nu fac probleme, sunt împuşcate. Pe scurt, ce trebuie împuşcat pentru că face probleme scapă, ce nu trebuie împuşcat, se vânează. În felul actual, în loc să rezolve problemele, vânătoarea contribuie la crearea acestora, în multe dintre cazuri”, adaugă acesta.
