RISC MAJOR Fabrica de Combustibil Nuclear de la Mioveni, rezervoarele de la Arpechim, barajul Vidraru, Câmpulung – a doua zonă seismică a ţării, conductele de gaze şi petrol care traversează Argeşul, toate sunt adevărate bombe cu ceas, în cazul unor catastrofe naturale. Baraje uriaşe, platforme chimice şi nucleare, magistrale de transport petrol, exploatări miniere abandonate şi zona seismică Câmpulung – a doua din ţară, după Vrancea – dar şi zonele predispuse la alunecări de teren, toate acestea pot oricând produce o catastrofă în judeţ! Iată cum arată harta pericolelor din Argeş, realizată cu ajutorul colonelului Virgil Toma, şeful serviciului care se ocupă cu Protecţia Civilă din cadrul ISU Argeş.
Risc nuclear
Unul dintre riscurile cele mai mari la care sunt expuşi argeşenii este cel nuclear. Deşi sunt considerate extrem de sigure, cele două obiective de pe platforma de la Mioveni – Sucursala de Cercetări Nucleare care are un reactor tip Triga şi Fabrica de Combustibil Nuclear – pot deveni, în cazul unui cutremur, un factor de pericol suplimentar. Mioveniul este singurul loc din România unde se fabrică bioxid de uraniu şi combustibil nuclear necesar funcţionării centralelor de tip Candu de la Cernavodă. Tot aici se fac teste în reactoare şi rezultă deşeuri radioactive. În caz de accident, pot fi afectate 13 localităţi (Mioveni, Ţiţeşti, Beleţi Negreşti, Davideşti, Călineşti, Bălileşti, Dârmăneşti, Miceşti, Priboieni, Ştefăneşti, Stâlpeni, Dobreşti şi Mărăcineni) şi un număr de aproximativ 91.800 de persoane pe o rază de aproximativ 12 km, inclusiv Piteştiul, aflat la doar 10 km de Mioveni.
Spargerea barajului Vidraru, scenariu apocaliptic
Principalul curs de apă din judeţ, râul Argeş, este unul dintre cele mai bine amenjate din ţară, dar tocmai existenţa barajelor reprezintă pericolul cel mare. Pe teritoriul judeţului sunt trei mari lacuri de acumulare, barajele Vidraru, Pecineagu şi Râuşor, a căror capacitate de stocare se ridică la peste 600 de milioane de metri cubi de apă. Orice fisură într-unul dintre ele, cauzată de un cutremur sau altă calamitate, s-ar transforma într-o tragedie, viitura putând rade efectiv totul în cale, aşezări omeneşti şi obiective industriale, pe o lungime de câteva zeci sau chiar sute de kilometri. O simulare a unui astfel de accident arată că, în cazul spargerii barajului Vidraru, unda de viitură ar ajunge la Curtea de Argeş, la circa 30 de kilometri distanţă, în numai 32 de minute, iar înălţimea valului ar putea fi de peste 14 metri, acoperind totul pe Valea Argeşului. Vidraru nu este însă singurul baraj, salba hidrografică a râului numărând un total de 16 baraje construite pentru producere de energie electrică, fiecare dintre ele fiind un potenţial pericol.
Arpechim, un pericol în hibernare
Ani de zile, de la construcţia lui şi până în prezent, combinatul petrochimic a fost unul dintre punctele nevralgice, dar şi vulnerabile ale Argeşului. Cu toate că Rafinăria s-a transformat doar într-un depozit de combustibil, iar partea de petrochimie stă de mai bine de un an, substanţele chimice acumulate de-a lungul timpului şi rezervoarele ce mai au încă produşi chimici continuă să fie un pericol masiv de explozie. În cazul unei explozii, suflul poate afecta mii de construcţii în jurul obiectivului, iar emanaţiile toxice ar putea afecta câteva sute de mii de persoane.
Câmpulung, a doua zonă seismică a ţării
Puţină lume cunoaşte faptul că oraşul Câmpulung este situat pe o linie de întâlnire a unor falii tectonice, care se încrucişează pe toată zona de nord a judeţului, sub barajele Pecineagu şi Vidraru, de la Vârful Negoiu şi până sub Munţii Piatra Craiului, coborând până la nivelul Câmpulungului şi al Văii Danului, pe linia Curţii de Argeş. Zona este una activă seismic, cea de-a doua ca importanţă din ţară, după Vrancea. Faptul că periodic se produc aici cutremure de mici dimensiuni, de 2, 3 sau chiar 4 grade pe scara Richter, a ferit până acum judeţul de cutremure masive şi distrugătoare, însă natura este imprevizibilă şi nu poate fi controlată.
Pungile şi conductele de petrol, o bombă cu explozie întârziată
Un alt lucru mai puţin ştiut este şi acela că în subsolul Argeşului există mari rezerve de petrol. De asemenea, teritoriul judeţului este străbătut de numeroase conducte magistrale de transport, prin care sunt pompate zilnic cantităţi imense de ţiţei şi gaze. Magistrala de gaze intră în judeţ pe la Tigveni şi taie nordul judeţului până spre masivul Piatra Craiului, iar conductele de petrol înconjoară Piteştiul şi trec, de-a latul, prin sudul judeţului.
Peste 100 de punte de alunecări de teren
Alunecările de teren sunt un alt risc major în Argeş. Din cauza schimbărilor de climă (ploi abundente şi inundaţii, urmate de secetă), dar şi a exploatărilor miniere închise, cu puţuri şi galerii neconsolidate corespunzător, din cauza lipsei de fonduri şi de interes, numărul punctelor vulnerabile s-a mărit considerabil. Printre comunele cu cel mai mare risc din acest punct de vedere se numără cele din nord: Aninoasa, Godeni, Boteni, Ţiţeşti, Stoeneşti, Dragoslavele, Berevoieşti, Bughea, dar nici sudul judeţului nu e scutit de probleme.
