ŞCOALA, CÂMP DE BĂTAIE 1.000 de cazuri de violenţă şi insulte grave s-au înregistrat, în doar trei luni, în şcolile din Argeş, fapt ce ne situează între primele judeţe din ţară, şi asta numai în perioada martie-mai 2012. Violenţa în şcolile din Argeş a atins cote alarmante. Iar această situaţie delicată este confirmată şi din datele oficiale trimise de către Biroul de Presă al Ministerului Educaţiei, la solicitarea „Universului argeşean”. La nivelul judeţului Argeş, în perioada martie – mai 2012, au fost înregistrate 402 cazuri de violenţă în şcoală – violenţă fizică uşoară şi gravă, precum şi de distrugere de bunuri ale unor persoane sau ale şcolii. Tot în perioada amintită, în şcolile din Argeş au fost înregistrate 639 de cazuri de insulte grave. Aceste cifre arată că aproape 10% din cazurile înregistrate la nivel naţional au avut loc în şcolile din Argeş. Situaţia referitoare la cazurile de violenţă înregistrate în şcoli pe parcursul anului şcolar 2011-2012 va fi făcută publică la finalul lunii în curs. Conform datelor preliminare raportate de inspectoratele şcolare judeţene şi cel al municipiului Bucureşti, pentru ultimele trei luni, respectiv martie – mai 2012, numărul cazurilor de violenţă, consum de alcool, discriminare şi însuşire de bunuri găsite, petrecute în şcolile din România a fost de 4.131, ne-au precizat oficialii din MECTS.
„Elevii sunt la fel de violenţi ca şi cei care îi conduc”
În opinia sociologului Octavian Sachelarie, directorul Bibliotecii Judeţene Argeş, „elevii sunt la fel de violenţi ca şi cei care îi conduc. Ei văd numai violenţă, de dimineaţa până seara. O altă cauză a creşterii violenţei în şcoli este discrepanţa între categoriile socio-umane. Un elev care nu are nici măcar 10 lei în buzunar simte o frustrare faţă de altul care are 10 milioane şi maşină de lux. Cred că, la nivel de învăţământ de stat, ar trebui să se egalizeze oarecum şansele, măcar prin uniformă. În alte ţări, inclusiv în S.U.A., uniforma reprezintă apartenenţa la un grup, la o comunitate şi este un motiv de mândrie. Creşterea violenţei este cauzată şi de lipsa de comunicare la nivel de şcoală şi familie. E nevoie de psihologi în şcoli, de oameni la care aceşti copii, mai dezorientaţi decât noi, adulţii, să apeleze”, a concluzionat Sachelarie. După cum ne-a declarat şi psihologul Cristina Manda, violenţa este un fenomen din ce în ce mai răspândit, atât acasă, cât şi în şcoală şi în comunitate. Factorii care complică şi intensifică problema violenţei sunt multipli, de la sărăcia şi lipsa oportunităţilor care cresc riscul ca tinerii să devină agresori sau victime ale violenţei, până la toleranţa socială crescută la violenţă sau lipsa suportului şi implicării familiei.
Un alt factor este imitaţia– copiii care sunt victime ale abuzului fizic, sexual, emoţional sau martori ai abuzului în familie prezintă un risc crescut de a deveni agresori sau victime ale violenţei. Contează foarte mult şi lipsa unor modele pozitive – dacă nu au de unde lua modele pozitive în familie, copiii recurg la modele din mass-media sau de la alte persoane din jurul lor. În opinia psihologului Cristina Manda, „prevenirea trebuie iniţiată de timpuriu, înainte ca tiparele agresive de comportament să devină obişnuinţă în rândul tinerilor”. În faţa acestor foarte îngrijorătoare statistici şi realităţi, ministrul interimar al Educaţiei, Liviu Marian Pop, a decis, în această lună, înfiinţarea Consiliului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei în mediul şcolar, care va culege periodic informaţii referitoare la problematica violenţei şcolare, de la nivel judeţean şi local. Trebuie spus că din Consiliu face parte şi un argeşean. Este vorba despre fostul inspector general adjunct Robert Berezovski, cel care este acum directorul Corpului de Control al Ministrului.
