Parcurile, grădinile publice şi verdeaţa din jurul blocurilor sunt singurele zone verzi care ne protejează de aerul poluat în care trăim şi de cimentul oraşelor moderne, iar prezenţa spaţiului verde spune multe despre civilizaţia şi confortul pe care o localitate îl oferă rezidenţilor săi. O analiză a site-ului Econtext, în care au fost luate în calcul grădinile publice, parcurile, scuarurile publice, dar şi spaţiile verzi dintre blocuri, situează Argeşul pe locul 12 între judeţele ţării, după evoluţia suprafeţelor de spaţiu verde în ultimii 20 de ani, din 1991 până la finele anului 2010. O evoluţie în sens negativ, cu o scădere de nu mai puţin de 36 de hectare, de la 445 de hectare în 1991, la 409 în 2010. Evident, pierderea a avut loc pe filiera ritmului excesiv de construcţie din zonele respective.În ceea ce priveşte spaţiul verde la nivel naţional, în cei 20 de ani, volumul acestuia a urcat cu 366 de hectare, de la 21.639 de hectare în 1991, până la 22.005 în 2010. Din cele 42 de judeţe ale României (41 + Bucureşti), spaţiul verde s-a diminuat în 18 şi a crescut în 24. Cea mai mare „defrişare” a avut loc în Constanţa – circa o treime din suprafaţă, de la 1.366 de hectare până la 913 hectare în 2010. La polul opus, cel mai bine stau judeţele Galaţi, Dolj, Cluj, Satu Mare etc., care au „înverzit” cu zeci de hectare de grădini şi spaţii verzi.
