Potrivit unui studiu efectuat de KeysFin, numărul procedurilor de faliment a explodat în 2015.

Datele analistilor, prelucrate pe baza informatiilor oficiale de la Ministerul Finantelor si Registrul Comertului, arata ca, anul trecut, 7.446 de firme se aflau in procedura de faliment, in crestere cu peste 2.000 de firme fata de anul 2014 (5.434 societati).

Statistica KeysFin arata ca cele mai multe firme care au ajuns in situatie de faliment in 2015 au fost in Bucuresti (1.402), un numar dublu fata de anul precedent (699). In topul judetelor cu societati comerciale aflate in faliment, pe locurile urmatoare se afla Maramures (428), Timis (295), Brasov (294), Iasi (288), Mures (286), Constanta (260) si Arges (252). La polul opus s-au situat judetele Vaslui (38), Caras Severin (44), Ialomita (44), Salaj (48), Calarasi (50).

“Cele mai multe falimente sunt in Bucuresti pentru ca si numarul firmelor este mai mare. De altfel, cu cat business-ul este mai dezvoltat, cu atat si riscurile de insolvente si falimente sunt mai mari. Situatia din Vaslui, Caras Severin si Ialomita nu inseamna ca in aceste zone este un vad economic excelent, ci ca afacerile sunt mai putine decat in alte locuri”, au explicat analistii KeysFin.

Statistica arata, pe de alta parte, ca exista judete in care numarul procedurilor de faliment a crescut spectaculos fata de 2014. “In Arad avem inregistrate 124 de faliment fata de 75 in 2014, in Braila sunt 127 fata de numai 43 cu un an inainte, iar in Cluj avem un numar dublu de proceduri de faliment (216). Situatia generala arata ca numarul falimentelor s-a accentuat in 2015, semn ca evolutia macroeconomica a Romaniei nu se traduce, neaparat, intr-o bunastare pentru intregul spectrul de business, cum nici toti romanii nu percep cresterea economica la acelasi nivel”, au mai precizat analistii KeysFin.

Cele mai multe societati comerciale aflate in procedura de faliment erau in sectorul constructiilor (9%), urmate de cele din comertul cu alimente, bauturi si tutun (5%) si transporturi (4%). Comertul cu material lemnos, restaurantele si comertul cu produse nealimentare se aflau, de asemenea, in topul falimentelor.

“Statistica prezinta, cu alte cuvinte, domeniile unde riscul de faliment este cel mai ridicat. In constructii, de exemplu, sunt cu peste 150 de firme in faliment mai multe decat in 2014, semn ca acest segment prezinta riscuri semnificative. Sa construiesti un bloc nu reprezinta o afacere sigura, pentru ca depinde de fluctuatia preturilor materialelor de constructii, de forta de munca angajata si mai ales de nivelul cererii de apartamente. Iar Legea darii in plata va face, cel mai probabil, acest segment si mai riscant, inasprirea conditiilor de creditare urmand sa reprezinte un risc suplimentar in 2016”, explica analistii de la KeysFin.

Nici comertul cu amanuntul nu reprezinta un sector unde business-ul sa mearga ca pe roate, dovada ca, anul trecut, 355 de firme care vindeau alimente, bauturi si tutun se aflau in procedura de faliment, cu peste 100 mai multe decat in 2014. Coroborate cu datele privind comertul cu produse nealimentare, rezulta un numar de aproape 500 de societati comerciale aflate in procedura de faliment.

O concurenta acerba se manifesta si in sectorul de restaurante, iar noua legislatie privind fumatul pare sa inaspreasca si mai mult conditiile din piata. “Din semnalele primite de la oamenii de afaceri, rezulta ca numarul clientilor a scazut foarte mult dupa aparitia legislatiei anti fumat. Barurile care traiau din consumul de alcool si tutun sunt cele mai afectate, iar semnalele de la investitori arata ca 2016 ar putea atrage un volum record de proceduri de faliment pe acest segment”, estimeaza cei de la KeysFin.

Un numar semnificativ de proceduri de faliment erau deschise, anul trecut, si in activitati de consultanta pentru afaceri si management (129), intretinerea si reparatie autovehiculelor (98), intermedieri in comertul cu diverse produse (97). Alte 5182 de firme aflate in procedura de faliment proveneau din alte domenii de activitate.

Informatiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societatile comerciale si PFA-urile active din Romania.

Comments

comments