CONVERSIE 16 producători agricoli din judeţ îşi vor transforma în curând exploataţiile în unele ecologice. Printre aceştia se numără 3 crescători de albine, o fermă de ouă, restul fiind din zootehnie şi producţia vegetală. Pentru că produsele ecologice au început să fie şi în România la mare căutare, mulţi producători agricoli argeşeni au început să îşi transforme fermele în unele eco.

Pentru conversia acestora, adică trecerea de la sistemul clasic de producţie la unul ecologic, după care produsele să poată fi vândute drept produse eco sau bio, reglementările în vigoare impun un termen de până la trei ani: un an în zootehnie, doi pentru culturile cerealiere şi trei ani în horticultură. În această perioadă, în care terenurile şi culturile trebuie „curăţate” de produşi chimici, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Argeş (APIA) le acordă fermierilor un sprijin financiar pentru a compensa pierderile determinate de o productivitate mai mică. În 2011, APIA Argeş a primit deja 10 cereri, atât pentru domeniul vegetal, cât şi pentru cel zootehnic, mai multe faţă de anul precedent, când doar 6 fermieri erau în reconversie. „Dintre cei zece agricultori, patru sunt pe zootehnie, o fermă de producţie de ouă ecologice şi trei apicultori, iar pe producţia vegetală sunt 6 cereri pentru diverse culturi. Din cele 10 cereri una singură a fost respinsă, cea a „Asociaţiei Măgura” din Nucşoara, care vrea să transforme păşunile actuale în unele ecologice.
Valoarea sprijinului în bani acordat de APIA depinde de felul culturii sau tipul de produse zootehnice şi durata de când se află în conversie. Se consideră că producţia lor e mai scăzută, deoarece nu mai folosesc fertilizatori şi alte substanţe chimice şi, pentru că încă nu au certificate eco, nu pot vinde produsele la preţ mai mare, specific produselor ecologice”, ne-a declarat Marius Stroescu, directorul APIA Argeş.

Miere şi ouă eco

Cele trei exploataţii apicole din Argeş care vor să producă miere eco sunt de dimensiuni mari, două numărând peste 100 de familii de albine, iar una între 50 şi 100 de stupi. Ca mierea să poată fi vândută ca produs eco, apicultorii trebuie să îşi ducă stupii în zone unde, pe o rază de cel puţin 3 kilometri, culturile de unde albinele adună nectar, polen şi secreţii dulci, precum şi apa, sunt eco, iar sursele de poluare cât mai puţine. Iar dacă albinele se îmbolnăvesc, ele trebuie tratate  numai cu produse fito-terapeutice şi homeopate.  
În cazul fermelor de păsări care vor să vândă ouă eco, aşa cum este şi cazul firmei „Ouă de ţară” din Budeasa, cu peste 500 de găini, sprijinul oferit de stat este de 3.000 de euro. Conform normelor europene, ouăle eco sunt cele care provin de la găini crescute în regim de curte, unde pot ciuguli iarbă şi au loc să se mişte, la lumina naturală şi fără să fie tratate cu antibiotice, iar hrana trebuie să fie şi ea curată, fără chimicale. Avantajul în cazul fermelor de ouă este timpul de reconversie scurt, de numai 6 săptămâni, după care pot vinde produsul cu menţiunea „eco”. În ceea ce priveşte fermele vegetale argeşene aflate în reconversie către agricultura eco, acestea sunt de mici dimensiuni, până în 20 de hectare, şi vor primi între 1.500 şi 2.300 de euro sprijin de la APIA. Fermierii respectivi mai primesc şi un alt sprijin, subvenţia pe suprafaţă oferită de UE, care a fost în 2011 de 100,46 euro pe hectar.
Şi aici, producătorilor de cereale, legume sau fructe ecologice li se interzice folosirea substanţelor chimice pentru combaterea dăunătorilor sau pentru întreţinerea culturilor. Din acest motiv, bolile se tratează cu diverse ceaiuri, fără a se folosi pesticidele. Conform specialiştilor, producţia în sistem ecologic este cu aproape 50% mai mică decât cea în sistem clasic, acesta fiind, alături de faptul că produsele rezultate sunt de o calitate superioară, motivul pentru care preţul lor de vânzare e mult mai mare.

 

Comments

comments

DISTRIBUIȚI