Născut pe 9 ianuarie la Piteşti, Cristi Minculescu, solistul trupei Iris, a împlinit 57 de ani

Cristian Alexandru Minculescu s-a născut la Piteşti, pe 9 ianuarie 1959, perioadă în care tatăl său lucra în domeniul finanţelor.

„Bună seara, prieteni!“ este salutul care face să tresară orice iubitor de muzică rock din România. Povestea unei voci emblematice a României s-a „ţesut“ cu fir de rock, cu spectacole copleşitoare şi cu emoţii, cu zeci de mii de prieteni strânşi în jurul unei flori de Iris, cu speranţe, dezamăgiri, iubiri şi regrete. Cu noi începuturi.

Vocea sa inconfundabilă, considerată de mulți drept cea mai bună voce a rockului românesc, concertele fulminante, compozițiile și maniera proprie de interpretare, dar și activitatea continuă de aproape 30 de ani l-au făcut una dintre principalele figuri ale lumii rock și un artist considerat legendar.

Cristi Minculescu și-a început cariera în 1979 ca solist vocal al trupei Harap – Alb, alături de muzicieni precum chitaristul Gabi Nacu sau basistul Anton Hașiaș. A participat la imprimarea pentru radio a unor piese precum „Harap-Alb”, „Scatiul” (compoziție a lui Gabi Nacu), „În calea norilor”, „Tu doar tu”, „Vei veni”.

Minculescu rămâne la Harap-Alb până în 1980, când Hașiaș îl prezintă celor de la Iris, care aveau nevoie de un vocalist. Aşa că, începând din anul 1980 este vocalistul trupei de rock Iris.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Iris_%28formație_românească%29

Cristi Minculescu reprezintă alături de Iris simbolul rezistenței culturale pentru generații întregi de fani rock în perioada comunismului, și, de asemenea, unul dintre puținii artiști care au făcut legătura între acele generații și cele actuale, el activând cu mare succes și după 1990, până în prezent.

Cristian Minculescu nu-şi imaginase niciodată că va cânta într-o trupă. Prin 1965 îşi aminteşte de Rolling Stones, de Elvis, de Beatles, pe care i-a urât când s-au despărţit. Din nou de Rolling Stones, pe care îi vedea doar în poze şi îşi închipuia doar cum se mişcă Jagger pe scenă. Începând cu 1969, Cristi s-a simţit foarte legat de generaţia flower-power, auzise de Woodstock şi îşi imagina „cum ar fi”. Era un visător nomad, care se muta prin ţară împreună cu familia, tatăl lui lucrând în domeniul finanţelor şi schimbându-şi locul de muncă destul de des. Piteşti, Craiova, Bucureşti, peste tot avea prieteni şi împreună ascultau vinilurile care erau rarităţi pentru tinerii de vârsta lui.