REORGANIZARE Deşi mulţi domnesc doar peste sărăcie, primarii argeşeni nici nu vor să audă de comasarea comunelor sub 5.000 de locuitori. Cu toate acestea, dacă proiectul aflat în dezbaterea Parlamentului va trece, 76 de primării vor dispărea de pe harta judeţului, de la 1 ianuarie 2012. Potrivit unui raport al Societăţii Academice din România, doar 22,7% din cele 2.860 de primării de comune din România reuşesc să-şi asigure salariile propriilor angajaţi din venituri proprii. Acest procent este valabil şi când ne referim la primăriile din Argeş. Nu de puţine ori, primarii argeşeni au reclamat faptul că nu mai au bani nici pentru a plăti curentul electric în primărie sau să dea salariile angajaţilor.
Localităţi sărace, fără investitori, număr foarte mic de locuitori, o populaţie îmbătrânită şi trăind din ajutoare sociale, acesta ar fi portretul majorităţii comunelor argeşene. În consecinţă, partidul de guvernământ doreşte o reorganizare teritorială a României, prin comasarea comunelor. Potrivit proiectului de lege aflat în dezbaterea Parlamentului, pentru a-şi păstra statutul, o comună trebuie să fie populată de cel puţin 5.000 de cetăţeni. Mai mult, se doreşte ca acest proiect să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2012. Potrivit guvernanţilor, printr-o astfel de măsură s-ar face şi o economie substanţială, prin reducerea cheltuielilor cu întreţinerea, salariile, dar mai ales cu miliardele de lei cheltuite, din patru în patru ani, cu organizarea alegerilor în fiecare localitate.

Peste 1.000 de funcţionari publici şi consilieri locali îşi vor pierde posturile

În Argeş, ar fi afectate de o astfel de reglementare 76 de comune din cele 95 existente la această oră, ceea ce înseamnă aproximativ 80% din numărul total. O astfel de reorganizare ar aduce o economie consistentă la bugetul de stat, prin eliminarea unui număr important de administraţii locale, „populate” cu funcţionari publici. În jur de 1.000, dacă luăm în calcul că, în cea mai prăpădită primărie din Argeş, sunt cel puţin 10 angajaţi.
Asta fără a mai pune la socoteală şi consilierii locali, tot în jur de 1.000, care primesc, lună de lună, indemnizaţii de aleşi locali. Mai mult, din cauza sărăciei, datoriile unor primării cresc alarmant de la an la an, administraţiile locale ajungând să pună gaj primăriile la bănci, pentru împrumuturi întinse pe zeci de ani.
O redesenare a judeţului nu ar aduce însă şi beneficii imediate în ceea ce-i priveşte pe locuitorii din mediul rural. Lipsa infrastructurii rutiere este una dintre cele mai importante probleme cu care s-ar confrunta argeşenii din mediul rural. Locuitorii comunelor care se întind pe suprafeţe mari vor trebui să se obişnuiască să meargă zeci de kilometri până la „centru”, iar drumurile de legătură sunt în mare parte foarte proaste, fie ele comunale, judeţene, sau naţionale.
Comunele argeşene care au peste 5.000 de locuitori, care vor scăpa de comasare sau chiar se vor mări, alipindu-şi „vecinele” mai mici sunt: Albeştii de Argeş, Băiculeşti, Bârla, Bascov, Bogaţi, Bradu, Buzoeşti, Călineşti, Corbeni, Coşeşti, Leordeni, Lereşti, Mihăieşti, Stâlpeni, Pietroşani, Poiana Lacului, Rucăr, Schitu Goleşti şi Slobozia. Restul ar urma să fuzioneze între ele sau să se alipească celor „mari”. Printre localităţile care au chiar sub 2.000 de locuitori se află Albeştii de Muscel, Boţeşti, Brăduleţ, Dobreşti, Drăganu, Dâmbovicioara, Mioarele, Morăreşti, Nucşoara, Poienarii de Argeş, Râca, Săpata şi Teiu.

Primarul din Râca nici nu vrea să audă de comasare

Ultima comună apărută pe harta judeţului Argeş este Râca, care are 1.586 de locuitori, 700 dintre aceştia având peste 60 de ani. Localitatea a căpătat statut de comună în anul 2003, când s-a desprins de comuna Popeşti. Întrebat ce părere are despre proiectul de lege privind comasarea, primarul Georgel Burcea ne-a declarat: „Nu ne-ar avantaja. Mult mai bine se administrează o comună mică decât una mare. Avem şi noi proiectele noastre, investiţiile noastre, la un nivel mai mic, dar sunt. De ce să ne unificăm şi să mergem iar 10 kilometri până la sediul noii primării la care vom fi alipiţi? Acesta a fost şi principalul motiv pentru care ne-am separat de Popeşti: distanţa foarte mare de centrul localităţii. Nici eu, nici cetăţenii nu suntem de acord cu acest lucru. Să ne lase aşa cum suntem”.

„Cum să-l conving eu pe nea Ion ce însemnă comasare?!”

Comuna Mălureni este la limită în ceea ce priveşte noua lege. Cu un număr de 4.824 de locuitori, va fi supusă reorganizării, dacă legea va fi trece prin Parlament, pentru că nu depăşeşte baremul de 5.000. „Nu suntem de acord cu aşa ceva! Noi abia putem să administrăm comunele aşa cum sunt ele. Şi aşa comuna Mălureni este mare, pentru că este formată din două foste comune, Zărneşti şi Mălureni. Cum să-l conving eu pe nea Ion ce înseamnă comasare, când el o să vadă doar că va trebui să meargă 10 kilometri să ajungă la primărie?! Şi dacă ar fi aşa, noi o să ne comasăm probabil cu Muşăteşti şi Brăduleţ. Hai, că Brăduleţ mai este cum mai este, dar Muşăteştiul este vai mama lui, mai amărât ca noi!”, este de părere primarul Alexandru Cristescu.

Comuna cu doar 949 de persoane

Comuna cu cel mai mic număr de locuitori din judeţ este Dâmbovicioara, având doar 949 de persoane. Şi cu toate astea, primarul Dumitru Secăreanu nu este de acord cu proiectul de comasare a comunelor: „Nu văd deloc bine acest proiect de lege. Ce să facem, să ne întoarcem din nou la Rucăr? De acolo ne-am rupt, unde era vai şi amar de noi. Dar asta este părerea mea, însă unde-i lege, nu-i tocmeală”.

„Oamenii din comunele sărace vin la Călineşti când au nevoie de servicii medicale”

Cea mai mare comună din Argeş este Călineşti, cu 10.551 de locuitori. Am dorit să aflăm cum vede şi primarul Nicolae Gavrilescu proiectul comasării comunelor mici: „Nu cred că poate fi aplicat un astfel de proiect. Şi asta pentru că nici măcar comunele alea mici cu 1.000 de locuitori nu vor accepta acest lucru. Vor motiva refuzul făcând apel la trecut şi la istorie. În acelaşi timp, nu pot să nu mă întreb ce taxe şi impozite se pot percepe de la un număr aşa mic de oameni şi mai ales că astfel de comunităţi sunt sărace şi nici societăţi comerciale nu au pe raza lor administrativ-teritorială. Eu ştiu că oamenii din satele apropiate de Călineşti, dar care nu aparţin de comuna noastră, vin tot aici, la noi, atunci când au nevoie de servicii medicale sau chiar îşi caută un loc de muncă”.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI