De la primele alegeri libere din 1990 şi până în 2009, a devenit tot mai uşor să câştigi fotoliul prezidenţial. Pentru că românii, din diferite motive, nu merg la vot. Libertatea de-abia câştigată şi dorinţa unui nou început i-a determinat pe români să meargă în 1990 la alegerile prezidenţiale la vot într-un număr care nu avea să mai fie egalat niciodată. „Duminica orbului” de la 20 mai 1990 a fost ziua care a cumulat toate recordurile în materie electorală în România: aproape toată populaţia cu drept de vot a mers la urne, iar preşedintele a fost ales cu un scor zdrobitor încă din primul tur.
Au votat atunci 14.826.616 din totalul de 17.200.722 înscrişi în listele electorale, ceea ce înseamnă un procent-record de 86,19%. La fel poate fi catalogat şi procentul cu care Ion Iliescu a fost ales atunci preşedinte: 85,07%, adică 12.232.498 de voturi. Şi, cum era vorba de o democraţie incipientă, a existat şi un număr mare de voturi anulate, 447.923. Ceilalţi doi candidaţi, Radu Câmpeanu din partea PNL şi Ion Raţiu de la PNŢCD s-au plasat foarte departe de câştigător, cu numai 1.529.188 de voturi (10,64%) şi, respectiv, 617.007 voturi (4,29%).

   

În 1990, Ion Iliescu ieşea preşedinte cu 12.200.000 de voturi. 1992, Ion Iliescu – 7.400.000 de voturi. 1996, Emil Constantinescu – 7.000.000 de voturi. 2000, Ion Iliescu – 6.700.000 voturi. 2004, Traian Băsescu – 5.100.000 voturi. 2009, Traian Băsescu – 5.300.000 voturi

În 1992, în turul doi, Iliescu obţine 7.400.000 de voturi, iar Constantinescu – 4.600.000

Deşi următoarele alegeri prezidenţiale au avut loc la doar doi ani distanţă, în 1992, românii nu s-au mai prezentat la secţiile de votare într-un număr aşa de mare ca în luna mai 1990. În primul tur al prezidenţialelor, desfăşurat la 27 septembrie 1992, din cei 16.380.663 de cetăţeni cu drept de vot înscrişi pe listele electorale, au venit la urne doar 12.496.430 (76,28%), cu aproximativ 2 milioane mai puţin decât în ’90 şi aproape exact numărul celor care îl votaseră, la primele alegeri, pe Ion Iliescu.
Din cei şase candidaţi doritori de Cotroceni, alegerile prezidenţiale s-au tranşat, în turul doi de data aceasta, între acelaşi Ion Iliescu (susţinut în primul tur de 5.633.465 de români, adică 47,34%) şi reprezentantul CDR, Emil Constantinescu (cel care primise în primul tur 3.717.006 voturi, adică 31,24%). Şi, deşi statistic, prezenţa la vot a înregistrat o scădere, la scrutinul decisiv din 11 octombrie 1992, mergând la urne 12.153.810 români (73,22%), diferenţa de voturi între câştigător şi învins a fost semnificativă.
Astfel, 7.393.429 de alegători au pus ştampila pe candidatul FDSN, Ion Iliescu, faţă de numai 4.641.207, câţi votaseră pentru candidatul CDR, Emil Constantinescu. Ion Iliescu primea astfel un nou mandat, de data aceasta complet, de 4 ani, dar cu un scor aproape de două ori mai mic decât în urmă cu 2 ani.

În 1996, Emil Constantinescu ajunge la Cotroceni, fiind votat de peste 7.000.000 de români

„Zestrea” de legitimitate a preşedintelui ales a înregistrat în următoarele cicluri electorale o continuă micşorare, la fel ca şi prezenţa la vot.
Trendul descrescător marchează însă numărul de voturi obţinute de cel care avea să fie preşedinte în 1996. Astfel, Emil Constantinescu ajungea la Cotroceni pe 17 noiembrie 1996 cu 7.057.906 voturi, mai puţine voturi decât Iliescu în 1992, dar care reprezentau totuşi 54% din opţiunile electorilor.
Alegerile prezidenţiale din 2000 au fost marcate şi ele de o scădere a prezenţei la vot. Pentru a decide finala Iliescu – Vadim, au mers la urne numai 10.184.715 alegători (57,5%). Deşi, ca procentaj, Iliescu câştiga Cotroceniul cu 66,2% din totalul voturilor, numărul era, din nou, mai mic decât în alegerile anterioare: 6.696.623. Faţă de el, contracandidatul Vadim Tudor reuşea să strângă numai jumătate, 3.324.247.

Mircea Geoană pierde în 2009 la o diferenţă de 70.000 de voturi

Finala prezidenţială din 2004 a scos la vot puţin peste 10 milioane de români. Pentru Băsescu au optat 5.126.794 (51,23%), în vreme de Adrian Năstase a fost votat de 4.881.520 (48.77%).
În 2009, în cel de-al doilea tur de scrutin s-au calificat candidatul PSD, Mircea Geoană, şi preşedintele în exerciţiu, Traian Băsescu, ultimul câştigând un nou mandat cu 50,33% din voturi, adică 5.277.068. Mircea Geoană a ratat la mustaţă fotoliul de la Cotroceni, el obţinând 5.206.747 de voturi (49,66%).

 

Comments

comments

DISTRIBUIȚI