Arhanghelii din calendarul bisericesc sunt conducătorii cetelor de îngeri, având aripi și purtând săbii – ca simbol al biruinței și sunt călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai.

Conform etnologului Marcel Lapteș, sărbătoarea religioasă s-a suprapus unor reprezentari mitice din calendarul popular astfel că, pe durata a trei zile (8 – 10 noiembrie) se desfașoara un praznic extins prin ofrandele alimentare care se aduceau celor morți, dar și celor vii, în centrul atenției fiind Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil.

Tradiții de „Arhangheli”

Există două tipuri de obiceiuri folosite în această perioadă: pe de o parte se folosesc obiceiuri pastorale, deoarece Sfinții Mihail și Gavriil au fost adoptați de ciobani drept patroni și ocrotitori ai turmelor de oi (în unele zone pastorale în 8 – 9 noiembrie se celebra „Nunta oilor”) iar pe de altă parte se considera ca acești îngeri vegheaza moartea oamenilor și le duc sufletele în Iad sau în Rai (Arhanghelul Mihail este conducătorul sufletelor oamenilor către lumea cealaltă).

Fiind considerată o sărbătoare pentru cinstirea morților, după slujba de la biserică se dau de pomană colaci Arhangheli, cu lumânări, mere și nuci.

Pe Valea Mureșului, de Arhangheli, satenii curățau mormintele, le împodobeau cu flori, dădeau pomană copiilor colacei și mere și aprindeau lumânări pentru cei vii și pentru cei morți fără lumânare.

În anumite zone Arhanghelii erau reprezentați ca un fel de Moși, care alungă pe Necuratu’ și dracii săi.

Adesea sărbătaorea este considerată de către etnologi o altă modalitate de cinstire a morților: sub forma magiei terapeutice care, prin ofranda morților și liniștea lor, aducea vindecări sigure la membrii familiilor din sat.

În țara Zarandului, alături de motivul Vâlvei și Priculiciului, circulă povești și legende potrivit cărora Sf. Mihail e sfântul cel mai tare, conducatorul sufletelor oamenilor către lumea cealaltă.

În satele de munte din ținutul Oraștiei unele femei mai în vârsta cred că de Arhangheli este bine să se aprindă o lumânare la biserică.

Fiind „o zi a morților”, Arhanghelul era respectat în trecut de orice comunitate prin interdicția totala a muncii. Chiar la staulele de oi rămase la pașunat nu se faceau decât muncile stricte, absolut necesare, cum sunt: pășunatul și mulsul. În gospodarii femeile aduceau apa de la fântanâ cu o zi înainte și nu măturau casele în 8 noiembrie de Arhanghel.

„Turta oilor”

De Arhangheli, la unele stâne din zonele muntoase, încă există un obicei pastoral, numit „turta oilor” sau “turta arieților” (arieții fiind berbecii despărtiţi de oi), de fapt un aluat din făină de porumb. După ce era coaptă această turtă arunca în dimineața zilei de 8 noiembrie în târla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor.

Daca turta cadea cu fata în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerandu-se ca în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu fața în jos era semn de suparare căci se considera că oile vor făta puțini miei.

 

Comments

comments

DISTRIBUIȚI