Deşi s-au scris sute, chiar mii de articole, s-au făcut peste 200 de filme, mitul Dracula continuă să-i fascineze pe străini. Din seria ce lucruri „noi“ şi scandaloase mai descoperă britanicii despre români şi România, jurnalista Hilary Macaskill scrie în Daily Mail, unul dintre cele mai mari ziare din lume, un amplu articol despre vizita pe care a făcut-o recent în Transilvania, ocazie cu care a văzut cu propriii ochi cum ducem turiştii străini de nas cu mitul lui Dracula. Din periplul vampiresc al jurnalistei nu a lipsit Braşovul, dar şi o scurtă oprire „Acasă la Dracula“, hotelul din Poiana Braşov care imită Castelul Bran, cel mai vizitat obiectiv turistic din România, cunoscut peste tot ca şi Castelul lui Dracula. Concluzia, însă, pe care jurnalista britanică o trage la finalul articolului este una singură: Doar Cetatea Poienari de la Arefu din judeţul Argeş este singurul loc ce are cu adevărat legătură cu mitul lui Dracula. „Îmi doream de mult timp să vizitez Transilvania pentru a admira scena rurală, mai ales că au existat mereu dovezi ale unei vieţi rurale care s-a schimbat extrem de puţin de-a lungul anilor, cu şarete trase de cai, pline cu lemne şi cu „snopuri“ de găini care atârnă din căruţe. Dar mulţumită nuvelei scrise de Bram Stoker şi a vreo 200 de filme inspirate de această operă, Transilvania a devenit sinonimă cu Dracula. Am venit aici pe urmele unei creaţii imaginare sau, ca să fiu mai exactă, să descopăr ce a inspirat acest personaj: conducătorul din secolul 15 Vlad Ţepeş, aşa cum era cunoscut, graţie pedepsei favorite pe care o aplica duşmanilor“, scrie Hilary Macaskill.

În loc să fie dezvoltat un business înfloritor pe spatele lui Vlad Ţepeş, românii nu se pricep să facă ceva constructiv, ci doar încropeli

Sosită în România, jurnalista britanică s-a cazat mai întâi la Hotel Castel Dracula, localizat în pasul Borgo, aşa cum menţionează englezoaica, pasul Borgo, cel despre care aminteşte Stoker în celebra carte fiind, de fapt, Pasul Tihuţa. Ce-i drept, Ţepeş nu a avut niciodată un castel aici, dar bineînţeles că turiştii se mulţumesc şi cu un hotel tematic numit Castelul lui Dracula. „Cocoţat pe un promontoriu deasupra trecătoarei, cu faţada inundată de o lumină roşie şi cu foaierul plin de cranii de animale şi imagini cu lilieci şi corbi, această punere în scenă nu are darul să te liniştească. În dormitor am găsit o hârtie cu sfaturi pentru oamenii care îşi petrec noaptea la Castelul lui Dracula“, se minunează jurnalista. Ironică, Macaskill menţionează că ea şi însoţitorul ei au fost „singurii oaspeţi de la hotel“ în noaptea respectivă, cu toate că Dracula este o mare afacere pentru România. Însă în loc să fie dezvoltat un business înfloritor pe spatele lui Vlad Ţepeş, românii nu se pricep să facă ceva constructiv în acest sens, ci doar încropeli. “La o zi după ce am sosit la hotel, ni s-a făcut un tur al criptei locaţiei, încăpere unde ni s-a spus că Dracula dormea în coşciugul său. Ghidul nostru, Maria, învăluită într-o mantie, ne-a condus pe treptele din lemn care scârţâiau, la lumina pâlpâitoare a unei lumânări, într-o pivniţă unde trona un sicriu roşu. Ne-a explicat, în timp ce stăteam lângă el, că înauntru sunt nişte oase. Nu am vrea să le vedem? Ei bine, da, bineînţeles. În acest moment, flacăra lumânării a pâlpâit şi cu un răget cutremurător, o siluetă a sărit din coşciug şi a luat-o la fugă pe scări“, a mai povestit jurnalista.

„De obicei avem un vampir aici, dar nu azi“

Macaskill şi-a continuat „vânătoarea“ la Sighişoara, locul unde s-a născut Vlad Ţerpeş, „o cetate din secolul 12, acum parte a Unesco World Heritage“, după cum menţionează, arătând că „locuinţa unde s-a născut Vlad este acum restaurantul Casa Vlad.“ Chiar dacă restaurantul Casa Vlad era la acel moment închis pentru lucrări de renovare, proprietarii le-au permis jurnaliştilor britanici să admire frescele medievale: „Însă, până şi în acest loc istoric, realitatea şi mitul se amestecă: un tânăr ne-a condus într-o cameră slab luminată de lumânări roşii împrăştiate la baza unui podium în formă de sicriu. «De obicei avem un vampir aici», ne-a spus senin, «dar nu azi». Totuşi, aşteptările nu ne-au fost înşelate pentru prea mult timp, omul ne-a înspăimântat imediat cu un urlet care ne-a dat fiori.“

Fenomenul Sighişoara „De obicei avem un vampir aici, dar nu azi…“ se repetă şi la Cetatea Poenari

Din periplul vampiresc al jurnalistei nu a lipsit Braşovul, dar şi o scurtă oprire „Acasă la Dracula“, hotelul din Poiana Braşov care imită „Castelul Bran: „cel mai vizitat obiectiv turistic din România, cunoscut peste tot ca şi Castelul lui Dracula, cu toate că nu are niciun fel de legătură cu nuvela lui Stoker. Nu se află în apropiere de Pasul Borgo, nici nu este în Transilvania, ci în vecinătatea provinciei Valahia. Dar se potriveşte cu legenda, cu stâncile colţoase pe care se înalţă, exact cum sună descrierea făcută de Stoker. Poate că scriitorul, care nu a călcat niciodată prin România şi care a făcut toată documentarea la Muzeul Britanic, a văzut o ilustraţie cu castelul şi l-a inclus în povestea sa“, dezvăluie Macaskill. În ce priveşte Cetatea Poenari de la Arefu, jurnalista britanică admite că acesta are, totuşi, legătură cu mitul, relatând momentul în care Vlad Ţepeş a ucis nobilii pe care i-a invitat la castel, drept răzbunare pentru moartea unuia dintre fraţii săi. Numai că, nici autorităţile de la Argeş nu pun mare preţ pe acestă recunoaştere istorică, iar mitul lui Dracula nu este transformat într-un aspirator de turişti. Singurul eveniment fiind festivalul „Dracula fest“ organizat de Consiliul Judeţean, unde, an de an, câţiva actori de la teatrul Alexandru Davila repetă acelaşi scenariu ieftin şi lipsit de interes. Ca să conluzionăm şi mai exact lipsa de interes a autorităţilor judeţene pentru mitul lui Dracula, îl cităm pe tânărul din Sighişoara, cel care le-a spus jurnaliştilor britanici: „De obicei avem un vampir aici, dar nu azi…“.

 

Comments

comments

DISTRIBUIȚI