CULMEA INVENŢIEI Magnatul Gheorghe Axinte a ajuns inventator, alături de doi profesori de la Universitatea de Stat din Piteşti, obţinând medalia de aur la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva din luna aprilie 2013. Mai nou, lista marilor inventatori români s-a mai îmbogăţit cu un nume de referinţă: argeşeanul Gheorghe Axinte. Astfel, alături de Traian Vuia, Aurel Vlaicu sau Ana Aslan, patronul de la Argecom figurează ca inventator, premiat cu aur la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva din luna aprilie 2013.

Invenţia pentru care Axinte a primit medalia de aur se numeşte – culmea! – „Sistemul antiseismic modular şi metoda de realizare a clădirilor antiseismice”. Probabil că şi Axinte şi-a dat seama de calitatea proastă a clădirilor pe care firma sa le-a construit şi s-a gândit că trebuie să inventeze un sistem de protecţie împotriva cutremurelor. Bănuiala noastră este întărită şi de faptul că invenţia lui Axinte îi mai are drept coautori pe doi profesori de la Universitatea de Stat din Piteşti, instituţie pe care Argecom-ul lui Axinte a ridicat-o din temelii şi de unde fierul beton şi cimentul a fost ciordit la greu, existând acum pericolul să pice la primul cutremur.

 

Universitatea Piteşti, calea spre succes a lui Axinte

Dacă în ceea ce priveşte CV-urile celor doi profesori de la Universitatea Piteşti, lect. univ. dr. Claudiu Şuţan şi lect. univ. dr. Mircea Bărbuceanu, nu încape nicio urmă de îndoială legată de activitatea lor de cercetare, oameni cu masterate şi doctorate în spate, CV-ul lui Axinte te face să te gândeşti serios dacă ai locui într-o „casă antiseismică” la care a contribuit şi magnatul de la Argecom. Asta în cazul în care ar fi avut vreo contribuţie sau doar a fost trecut şi el pe lista autorilor invenţiei din motive care încă ne scapă…
Pentru a vă face o imagine cât mai clară a muncii depuse în numele ştiinţei şi cercetării vă informăm că Gheorghe Axinte poate fi considerat un fenomen în lumea academică şi universitară din Argeş. În vreme ce firma sa, Argecom, construia sediul Rectoratului, Gheorghe Axinte îşi clădea şi el viitorul intelectual la Universitatea de Stat din Piteşti. A luat-o de jos. A fost mai întâi student, la frumoasa vârstă de 50 de ani, după care din „colector” a ajuns lector universitar şi trecut de urgenţă la catedră, pentru a preda un curs de management în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice. Concluzia: dacă în vremea fostului rector Gheorghe Barbu, Universitatea Piteşti l-a ajutat pe Axinte să ajungă lector, mai nou l-a făcut şi inventator.

Rectorul Didea apare şi el ca autor în trei invenţii, mai puţin pe a lui Axinte

Un alt aspect destul de curios, care spune multe despre credibilitatea inventatorului Gigi Axinte, este şi acela că, în urma Salonului Internaţional de Invenţii de la Geneva, desfăşurat în perioada 10 – 14 aprilie 2013, mai-marii Universităţii de Stat din Piteşti s-au lăudat prin toată presa că s-au întors cu patru medalii, trei din aur şi una din argint. Însă, la conferinţa de presă organizată nimeni nu a scos o vorbă de invenţia lui Axinte, fiind prezentate doar trei, fără ca cineva să pomenească de „Sistemul antiseismic modular şi metoda de realizare a clădirilor antiseismice”. Mai mult, deşi invenţia are doi profesori de la UPIT, cu siguranţă cei care au şi muncit la această reuşită, ea a fost trecută ca proprietate a SC Argecom SA, asta fără a mai pune la socoteală că numele profesorului de fizică, Claudiu Şuţan, apare şi în celelalte trei lucrări pentru care Universitatea din Piteşti a primit două medalii de aur şi una de argint la Salonul de la Geneva. Tot pe cele trei lucrări pentru care a fost premiată Universitatea Piteşti apare ca autor şi actualul rector Ionel Didea, mai puţin pe cea a lui Axinte.
Nu ar fi nimic de condamnat în faptul că Argecom-ul şi-a însuşit o invenţie la care au lucrat şi doi profesori de la Universitatea de Stat, numai că, mai mult ca sigur, munca de cercetare s-a făcut în laboratoarele Universităţii şi nu în cele ale firmei lui Axinte, care oricum este faliment.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI