Argeşul riscă să piardă supremaţia în ceea ce priveşte una dintre cele mai atractive zone turistice din România, Transfăgărăşanul. O şosea unică până acum, datorită faptului că este construită la cea mai mare altitudine din ţară, dar şi peisajului, Transfăgărăşanul va avea, de anul viitor, un concurent serios, dacă nu va trece cât mai repede printr-o reabilitare totală.

Ameninţarea vine de la noua şosea Transalpina, care va fi, din 2012, cel mai înalt drum rutier din România, atingând altitudinea maximă în Pasul Urdea, 2.145 m, cu 100 de metri mai mult faţă de cota maximă – 2.042 m, cât atinge Transfăgărăşanul în punctul Bâlea. Noua şosea traversează Munţii Parâng de la N la S, fiind paralelă cu Valea Oltului şi Valea Jiului, aflându-se între acestea.

Pentru Transalpina, s-au investit 385 milioane de euro

Pentru concurenta Transfăgărăşanului s-au investit deja 385 milioane de euro. Lucrările la Transalpina sau DN 67C se află aproape de final, iar deschiderea de anul viitor va transforma şoseaua într-unul dintre cele mai frumoase drumuri din Europa.       Drumul face legătura între Bengeşti şi Sebeş şi se întinde pe o lungime de 148 de kilometri. Traversează Munţii Parâng, printre Valea Jiului şi Valea Oltului, străbate localitatea Rânca şi trece pe la Obârşia Lotrului şi pe lângă Lacul Oasa. Zona nu este foarte cunoscută turiştilor, dar ascunde un poten­ţial turistic uriaş.      Transalpina a fost construită de armatele romane în drumul lor spre Sarmisegetusa, pavată cu piatră de Regele Carol al II-lea şi reabilitată de nemţi în cel de-al II-lea Război Mondial, după care nu a mai fost circulată niciodată. Faptul că a fost uitată până acum de autorităţi a făcut ca Transalpina să-şi păstreze neatinsă sălbăticia şi farmecul pe care puţine locuri din ţară îl mai au. Nefiind niciodată asfaltată, CNADNR a decis să scoată la licitaţie, în septembrie 2008, un contract de reabilitare a şoselei, adju­decat de Romstrade, pentru 385 de milioane de euro. În prezent, peste 90% din şosea este asfaltată, iar cea mai mare parte a lucrărilor, finalizate, inclusiv cu rigole de scurgere şi parapeţi.Dincolo de controversele care au apărut la atribuirea contractului asupra oportunităţii cheltuirii a aproape 400 de milioane de euro pentru un drum de care nu auzise mai nimeni, reabilitarea DN 67C a presupus lucrări de anvergură rar întâlnite pentru un drum de munte. Practic, pe multe porţiuni, a trebuit creată o şosea cu totul nouă, începând de la fundaţie şi până la dublarea căii carosabile, săpatul în munte şi dinamitare de stânci. Aşadar, plin de gropi şi cu tuneluri care arată ca nişte grote, Transfăgărăşanul riscă nu numai să nu-şi mai regăsească farmecul care l-a făcut celebru în toată Europa, dar şi ca, de anul viitor, să piardă şi supremaţia, în faţa Transalpinei. Asta dacă politicienii argeşeni, indiferent de culoarea politică, nu vor lăsa orgoliile la o parte şi vor face front comun, acum, în cel de-al 12-lea ceas, încercând ca, împreună, să atragă fondurile necesare reabilitării totale a Transfăgărăşanului.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI