Spitalele publice ar putea presta servicii medicale şi în regim privat, la cererea pacientului, însă în afara orelor de program al personalului solicitat şi în afara orelor de gardă, fără a afecta activitatea de bază a spitalului. Potrivit proiectului de lege semnat de 102 parlamentari, modalitatea de tarifare şi tariful minimal al serviciilor vor fi stabilite prin ordin al ministrului Sănătăţii. De asemenea, actele medicale în regim privat la cererea pacientului pot fi asigurate numai de personalul medical cu contract de muncă din spitalul public respectiv, cu excepţia cazurilor în care, la cererea şefului de secţie din spital, cu acordul directorului medical şi cu avizul favorabil al managerului, sunt solicitaţi alţi medici din sistemul public sau privat. În spitalele publice se pot acorda servicii medicale în regim privat la cererea pacienţilor, numai în limita specialităţilor medico-chirurgicale pentru care spitalul în cauză este avizat, clasificat şi acreditat.

Veniturile obţinute de spitalul public prin serviciile private se adaugă la salariile personalului medico-sanitar

Serviciile şi actele medicale efectuate la cererea pacientului în spitalele publice pot fi decontate prin intermediul unei poliţe de asigurare complementare, încheiată de pacient cu un asigurător, iar din veniturile obţinute de spitalul public, prin serviciile private, managerul poate acorda personalului medico-sanitar recompense care se cumulează cu veniturile salariale, devenind venit brut lunar, evidenţiat contabil şi supus impozitării. Astfel, serviciile medicale la cererea pacienţilor din spitalele publice care se vor efectua în regim privat vor fi facturate şi vor include următoarele cheltuieli: remuneraţia personalului medical implicat direct în prestarea serviciului medical solicitat; amortizarea aparaturii şi echipamentelor, cazarea, consultaţiile, investigaţiile şi analizele medicale, materialele sanitare, dispozitivele medicale, medicamentele, hrana, utilităţile, inclusiv cele aferente spălării inventarului moale, eliminarea şi neutralizarea deşeurilor, documentarea fizică şi informatică, întocmirea şi arhivarea documentelor.
O altă prevedere se referă la faptul că medicii şi personalul medical din spitalele publice pot desfăşura activitate profesională în străinătate, cu acordul şefului de secţie şi al managerului spitalului, pentru o perioadă cumulată de maximum 60 de zile lucrătoare pe an, cu păstrarea — în spitalul public unde este angajat — a locului de muncă, sub condiţia ca activitatea desfăşurată să fie corespunzătoare nivelului de pregătire şi specialităţii.
În acest caz, însă, angajatul este obligat ca, în fiecare an, la sfârşitul perioadei de activitate în străinătate, să prezinte un raport de activitate şi propuneri de îmbunătăţire a activităţii secţiei şi spitalului. „Medicii rezidenţi, cu acordul coordonatorului de rezidenţiat, pot efectua stagii de pregătire şi de activitate şi în alte spitale publice decât cele universitare”, mai prevede iniţiativa legislativă.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI