Cu schimbări climatice năucitoare, cu tot felul de capcane mortale construite cu mâna noastră, de la centrale nucleare la baraje imense şi clădiri ridicate fără prea multe norme de protecţie, nemaivorbind de imprevizibilele cutremure, viaţa noastră este în permanenţă supusă riscului. Cum ne protejăm? În unele cazuri, cum ar fi cutremurele, nu avem cum! O reacţie cât mai rapidă şi o organizare cât mai bună a acţiunilor ulterioare pot salva însă mai multe vieţi şi pot reduce mult pagubele materiale. Cum aflăm, însă, de producerea unui dezastru? Sirenele, portavocea Poliţiei şi chiar toaca de la biserică! Deşi pare o glumă, în mileniul III, în zonele mai izolate ale Argeşului se mai folosesc încă astfel de sisteme de alarmă  pentru că oamenii reacţionează foarte rapid la toaca şi clopotul bisericii.

Patru sunt tipurile de sunete care se pot auzi din sirenele de alarmare

La nivelul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Argeş sunt puse la punct atât modalităţile de alarmare, cât şi un sistem de adăpostire, în caz de nevoie.
„În ultimele zile, toată lumea este mai prevăzătoare. A intervenit un sentiment de teamă din cauza ultimelor cutremure, dar e un lucru bun, pentru că este încă un prilej să mai recapitulăm o dată regulile de protecţie şi cum ar trebui să ne comportăm. Sistemul de înştiinţare-alarmare la nivelul judeţului este funcţional, fără probleme. Avem două tipuri de sisteme, ambele centralizate, la toate municipiile, dar şi în alte puncte de comandă. Se acţionează centralizat, dintr-un singur loc. În primul rând, sunt sisteme electrice, sirenele, ce transmit semnale de alarmă acustice. Apoi, avem şi sisteme electronice, cu ajutorul cărora transmitem populaţiei mesaje diverse, de îndrumare: unde sunt adăposturile, locurile de ajutor medical, mesaje de liniştire, reguli de comportare…”,  spune colonelul Liviu Popescu, de la ISU Argeş.
Patru sunt tipurile de sunete care se pot auzi din sirenele de alarmare. Astfel, 15 sunete (impulsuri) a 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde între ele, înseamnă alarmă aeriană, iminenţa unui atac venit pe calea aerului. Semnalul de prealarmă aeriană se compune din 3 sunete (impulsuri) a 32 de secunde, fiecare cu pauză de 12 secunde între ele. Deşi este puţin probabil ca un astfel de pericol să intervină vreodată peste Argeş, este bine însă de învăţat ce înseamnă fiecare dintre semnale.  
Ceea ce trebuie învăţat neapărat este semnalul de alarmă de dezastre: sunete (impulsuri) a 16 secunde fiecare cu pauză de 10 secunde între ele. Acesta se poate auzi la cutremure, inundaţii, accident chimic sau nuclear. Din păcate, este de ştiut, Argeşul este unul dintre judeţele ce „beneficiază” de toate riscurile cu putinţă. Odată trecut pericolul, toate sirenele vor anunţa „încetare alarmă”. Semnalul se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute.
„În locurile unde sistemele moderne nu reuşesc să facă faţă, din cauza distanţei, se foloseşte toaca, fără nicio glumă! Există zone, mai îndepărtate, unde nu există acoperire cu aceste sisteme electrice sau electronice de avertizare, aşa că toaca şi clopotul  bisericii sunt sisteme la care toată lumea reacţionează. În plus, Poliţia poate fi un bun sistem de alarmare, dat fiind că maşinile cu staţie şi portavoce se pot mişca în permanenţă, iar, cu ajutorul lor, se pot  transmite diverse mesaje”, mai spune colonelul Liviu Popa.

Adăposturile, marcate cu triunghi albastru într-un pătrat portocaliu

În caz de dezastre, un rol important îl au şi sistemele de adăpostire ce pot oferi un refugiu cetăţenilor afectaţi. „Sistemele de adăpostire există, în principal, la instituţiile publice şi toate obiectivele importante din judeţ. Toate au buncăre de protecţie: Biblioteca Judeţeană, Muzeul, Primăria, Prefectura… În plus, şi marile unităţi economice, în frunte cu Dacia, firmele vecine, au şi ele amenajate astfel de adăposturi subterane. Mai sunt şi cele din sistemul privat: complexe de locuinţe, blocuri, chiar şi diverse locuinţe individuale, pentru că au fost cazuri în care cei care şi-au construit vile şi-au prevăzut şi un adăpost protejat. Însă acestea nu sunt pretabile pentru orice tip de risc. La un cutremur nu ai cum ajunge într-un astfel de loc şi nici nu ar fi indicat! În ceea ce le priveşte pe cele de la subsolul blocurilor, avem lista întreagă şi actualizată şi le verificăm periodic. Toate sunt funcţionale şi în restul timpului pot fi folosite pentru altceva, ca spaţii de depozitare, cum se întâmplă, dar toţi au obligaţia ca, în caz de nevoie, să le elibereze în cel mai scurt timp”, ne-a declarat reprezentantul ISU.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI