ÎNTRE INDIFERENŢĂ ŞI SUSPICIUNI Ajuns în 2008 în Hexagon şi aflat în prezent într-o comună de la periferia Parisului, un grup de 34 de rromi riscă să fie expulzat din hangarul în care s-a stabilit. Un grup de 34 de rromi plecaţi din Piteşti în Franţa a ajuns faimos în cel mai apreciat cotidian din Hexagon, prestigiosul „Le Monde”, care le consacră un amplu articol. Ajunşi în 2008 în Franţa, aceştia locuiesc acum într-un hangar din zona industrială Sucy-en-Brie (o comună cu 25.000 de locuitori în Val-de-Marne), la 17 km de centrul Parisului, aceştia riscă să fie daţi afară de acolo, ca urmare a unei cereri de expulzare formulate de către proprietarii terenului. Jurnaliştii francezi scriu că rromii din Piteşti au mai fost daţi afară de vreo 7-8 ori şi de fiecare dată s-au întors. „Aceşti migratori constrânşi s-au obişnuit să îşi înghesuie repede într-un camion paturile, tacâmurile, televizorul şi jucăriile copiilor, înainte ca Poliţia să vină”, scrie jurnalistul Benoît Hopquin, care a vizitat acea mini-tabără de rrromi care locuieşte sub un acoperiş de tablă. „Le Monde” povesteşte că rrromii din Piteşti nu au ajuns direct lângă Paris, petrecând mai întâi scurte perioade la Evry şi apoi la Choisy. „În fiecare loc au construit o sobă în pământ, sobă care degajă o dulce căldură şi serveşte bucătăriei. Au dat cu nişte var, au lipit afişe cu peisaje şi cântăreţi. Au generatoare pentru electricitate şi nimeni nu ştie de unde îşi aduc apa. Chestiune de obişnuinţă”, se mai menţionează în articol. Comunitatea din Sucy este împărţită între indiferenţă şi suspiciune referitor la această comunitate de rrromi. Unii îi considerau până în 2011 nişte căutători cinstiţi de fier vechi şi care trăiesc din munca lor, şi nu din cerşit. Dar, începând de anul trecut, un val de spargeri şi furturi a lovit comuna şi toate privirile s-au întors către rrromi, „fără nicio altă dovadă decât proasta lor reputaţie”, consemnează gazetarii de la „Le Monde”. Oamenii din comună s-au divizat. Unii sunt de partea Romeurope, o asociaţie care îi protejează pe rrromi. Unii apărători ai rrromilor chiar au trebuit să suporte reacţii violente ale contestatarilor lor. Primarii din comunele din zonă au preferat să nu dea verdicte, deocamdată. Şi în ceea ce priveşte părinţii elevilor francezi, cazul rrromilor din Piteşti este împărţit în opinii pro şi contra.
„Problema rrromilor nu poate fi reglată la nivelul unei comune”
Marie-Carole Ciuntu, primăriţa din Sucy, primeşte adesea solicitări umaniste de la asociaţia Romeurioe. Însă, în acelaşi timp, are parte şi de plângeri ale comunităţii: „Firmele de aici ne spun că li se fură motorină şi paleţi. Călătorii din trenurile RER ne spun adesea că sunt agresaţi de către rrromi.” Primăriţa mai spune şi că hangarul trebuie eliberat de urgenţă, pentru că aici trebuie să se ridice facilităţile unei firme care va angaja 1.300 de oameni: „Oraşul Sucy nu va face propuneri privind relocarea rrromilor. Cei de la Romeurope au libertatea de a găsi soluţii. Asta dacă au soluţii.” Interesant este faptul că avocatul rrromilor, Jérôme Karsenti, este un ales socialist din Sucy şi s-a remarcat în procesul Jacques Chirac, unde a reprezentat singur partea civilă, în numele asociaţiei Anticor. „Sunt prea multe prejudecăţi şi tocmai asta mă motivează. Rrromii sunt persoane tracasate, victime ale discriminării”, spune avocatul. Primăriţa Marie-Carole Ciuntu spune că totuşi „problema rrromilor nu poate fi reglată la nivelul unei comune. Trebuie gândită la nivel naţional şi chiar european”.
