Revizor şcolar în Argeş, I.L. Caragiale scrie drama „Năpasta“, inspirat de frumuseţea desăvârşită a unei hangiţe din Tigveni

3,355 views

Revizor şcolar în Argeş, I.L. Caragiale scrie drama „Năpasta“, inspirat de frumuseţea desăvârşită a unei hangiţe din Tigveni. Ion Luca Caragiale a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român, de origine greacă. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. A fost ales membru al Academiei Române post-mortem. S-a născut în ziua de 1 februarie 1852, în satul Haimanale, care-i poartă astăzi numele, fiind primul născut al lui Luca Caragiale și al Ecaterinei.

Probabil că sunt foarte puţini cei care ştiu că marele dramaturg Ion Luca Caragiale a fost, în perioada 1 octombrie 1881 şi 31 octombrie 1882, revizor şcolar, mai întâi în judeţele Neamţ şi Suceava, apoi în Argeş şi Vâlcea. Deplasările lungi şi grele prin satele din Vâlcea şi Argeş se făceau pe cheltuiala proprie, lucru care l-a revoltat pe Caragiale şi l-a determinat să părăsească revizoratul. A rămas cu gustul amar că instituţia şcolară nu-şi poate îndeplini menirea într-o lume în care „pretindem de la dascăl nici mai mult nici mai puţin decât să facă dintr-un boboc de scaiete un trandafir de lună, o privighetoare dintr-un pui de vrabie şi dintr-un căţelandru de vulpe un prepelicar de soi”.

Popasul lui Caragiale la o cârciumă-han din Tigveni declanşează „Năpasta“, o capodoperă a dramaturgiei româneşti

Drama „Năpasta” este ultima piesă de teatru scrisă de Caragiale şi prima piesă românească jucată într-o limbă străină, la Cernăuţi în 30 decembrie 1895, în traducerea germană a lui Adolf Last. Drama „Năpasta” este, de fapt, singura piesă a lui Caragiale cu decor rural, iar textul propriu-zis e profund arhaizant. Şerban Cioculescu menţionează în lucrarea „Viaţa lui Caragiale”, geneza piesei „Năpasta”, aşa cum a rămas ea relatată de Ion Suchianu, prietenul lui Caragiale din acea perioadă.

Potrivit spuselor lui Suchianu, acţiunea dramei „Năpasta” a fost inspirată dintr-o călătorie a celor doi în localitatea Tigveni de pe Topolog, unde, la cârciuma din sat, servea o fată de o frumuseţe desăvârşită. „Venind de la Râmnicu-Vâlcea spre Curtea de Argeş, cei doi s-au oprit la o cârciumă-han de pe malul Topologului, la intrarea în satul Tigveni. „Aici am fost serviţi de o fată de o frumuseţe aşa de desăvârşită, că nu ne puteam lua ochii de la dânsa; era cât p-aci să ne încurcăm acolo, dacă nu venea vizitiul să ne spuie că trebuie să ne grăbim ca să ajungem pe lumină la Curtea de Argeş, căci noaptea nu-s tocmai sigure drumurile pe aici. La ieşirea din cârciumă, Caragiale se adresează unor flăcăi din sat, care aşteptau să intre şi ei în cârciumă: „Măi, da’ frumoasă fată aveţi voi la cârciuma voastră!”, iar unul dintre flăcăi i-au răspuns că pentru fata aceea o să se facă moarte de om“. Continuându-şi drumul peste dealul Momaia, în imaginaţia lui Caragiale se ţese intriga unei drame psihologice: „Năpasta”, mai relatează în cartea dedicată lui Caragiale, criticul Şerban Cioculescu.

Comments

comments