Renașterea de la Iordan! Biserica românească distrusă în război va fi restaurată după 60 de ani

Biserica Așezământului Românesc de la Iordan va fi restaurată, după ce a fost părăsită timp de aproape șase decenii din cauza războiului israeliano-arab. Anunțul a fost făcut luni, 23 februarie, de Reprezentanța Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, în urma unei întâlniri oficiale cu autoritățile israeliene.

„În prima zi a Postului Mare, la Schitul Românesc de la Iordan am avut o întâlnire foarte importantă cu oficiali din guvernul israelian, reprezentanți ai Ministerului Turismului, arhitecți și ingineri care și-au exprimat dorința de a ne ajuta pentru a restaura biserica Așeză­mântului Românesc distrusă parțial de bombardamentele din 1967, în timpul Războiului de șase zile. În perioada pandemiei, datorită unui proiect guvernamental israelian, s-a deminat întreaga zonă, pentru că timp de 50 de ani nu s-a intrat deloc în această zonă. Ne dorim să restaurăm biserica și să putem primi pelerini români și acolo unde Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamț a fost stareț și a condus această mică mănăstire de pe malul Iordanului. Este un proiect foarte important pentru Biserica Ortodoxă Română. Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Teofil al III-lea al Ierusalimului și a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel al României, vom începe lucrările de restaurare, dorindu-ne să ducem la bun sfârșit acest demers, pe care astăzi l-am demarat din punct de vedere oficial. Ne încredințăm rugăciunilor poporului român pentru că Așeză­mântul Românesc de la Iordan are o importanță foarte mare din punct de vedere teologic, arheologic și duhovnicesc”, a declarat pentru TRINITAS TV părintele arhimandrit Ioan Meiu, superiorul Așezămintelor Românești de la Ierusalim, Iordan și Ierihon.

Biserica „Sfântul Proroc Ioan Botezătorul” a Așezământului Românesc de la Iordan a fost construită în anul 1935, după planurile arhitectului Dumitru Ionescu-Berechet. În urma războiului din 1967, turla centrală s-a prăbușit, ușile au fost dărâmate, iar catapeteasma a rămas fără icoanele pictate de Dimitrie Belizarie. Ultimul viețuitor al schitului a fost împușcat în 1970, în mijlocul unui schimb de focuri dintre israelieni și arabi. În anul 2016, Patriarhia Română a inițiat un proiect de redeschidere a așezămân­tului, care a început prin deminarea a peste 3.000 de sisteme explozibile.