Notă de prezentare a obiectivului de “Reconstrucţie ecologică forestieră pe terenuri degradate în perimetrul de ameliorare Colelia, comuna Colelia, judeţul Ialomiţa. Perimetrul de ameliorare prin reconstrucţie ecologică forestieră pe terenuri degradate s-a constituit în teritoriul administrativ al comunei Colelia, judeţul Ialomiţa şi este administrat de Primăria Colelia.

Suprafaţa totală a perimetrului de ameliorare Colelia este de 25 ha, cu doua trupuri, de 10, respectiv, 15 hectare. Aceste terenuri sunt în proprietate publică şi au avut folosinţă de păşune, fiind limitrofe celor doua păşuni ale comunei Colelia. Datorită degradării, ca urmare a eroziunii de suprafaţă, aceste terenuri au devenit improprii pentru păşunat sau alte folosinţe şi destinaţii. În aceste condiţii s-a apreciat că este posibilă o reconstrucţie ecologică prin plantarea cu specii farestiere amelioratoare de sol in cadrul Programului de îmbunătăţire a calităţi mediului prin împădurirea terenurilor agricole. Rolul şi importanţa acestui program este subliniat de însăşi raţiunea şi obiectivele declarate de Administraţia Fondului de Mediu în direcţia protecţiei mediului, în conformitate şi în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în contextul Capitolului 22 – Mediu. În vederea sublinierii beneficiilor acestui program şi pentru realizarea unui produs unitar care să asigure atât atingerea obiectivelor propuse cât şi o maximizare a rezultatelor este necesară o comunicare şi constientizare a comunităţii locale privind programul în sine de protecţie a mediului, în general, şi reînnoirea şi revitalizarea fondului forestier national, în particular.

Programul de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate se doreşte a se adresa direct nevoilor reale ale societăţii româneşti şi în mod special nevoilor comunităţii locale din comuna Colelia. Pentru ca efectele acţiunii de împădurire şi beneficiile comunităţii locale să fie la un nivel superior este necesar ca, în paralel cu implementarea programului de reconstrucţie ecologică, să actioneze şi exponenţi ai societăţii civile cu activitate în domeniul protecţiei mediului la nivel local şi organizaţii neguvernamentale de mediu pentru a răspunde adecvat principiului dezvoltării durabile. Acestea au de asemenea rolul de a supraveghea asupra respectării valorilor de mediu şi de a interveni în cazul în care acestea sunt puse în pericol.                                             

Prin realizarea prevederilor acestui proiect se obţin o serie de efecte a căror valoare materială este dificil de stabilit, dar care au o importanţă deosebită, cum ar fi: conservarea biodiversităţii; crearea unui climat favorabil pentru faună; obţinerea de masă lemnoasă; funcţia socială (de recreere ) a pădurii; protecţia apelor; protecţia solului şi terenurilor; reducerea poluării atmosferice prin fixarea dioxidului de carbon din atmosferă; reţinerea prafului din atmosferă, un hectar de pădure retine 30-35 tone/an de praf, rezultă ca întreaga pădure va reţine 812 tone/an de praf; reducerea vitezei vântului; în pădure viteza vântului se reduce la cca 60%, comparativ cu terenul descoperit, ceea ce determină scăderea intensităţii evaporarii apei din sol, însemnând sporuri de producţie agricolă şi reducerea cheltuielilor de irigare a culturilor; pdurea are capacitatea de a reţine apa în sol, circa 10.000 mc’an’ha, din care consuma 3.000-4.000 mc, iar restul se înmagazinează în sol; repartizarea uniformă a stratului de zăpadă; pădurea elimină în atmosferă oxigen prin procesul de fotosinteză, cca 10 to’an’ha, ceea  ce înseamnă 250 tone/an la pădurea ce se va realiza; ecranarea acustică, perdelele forestiere şi alte asociaţii forestiere reduc nivelul de zgomot cu până la 50%. Prin împădurirea celor 25 ha de teren degradat, situat în jurul terenurilor de păşuni locale se creeaza şi un microclimat favorabil pentru acestea, prin diminuarea vitezei vântului, prin reţinerea zapezii care, de obicei, este spulberată de vânt, prin sporirea cantităţii de precipitaţii ce se infiltrează în sol şi, nu în ultimul rând, diminuarea arsiţei în timpul verii, prin umbrire laterală.

De asemenea, după 8-10 ani, când arborii vor ajunge la dimensiuni încat să nu mai fie prejudiciaţi de animale, în arboretele creat se vor putea adaposti animalele care păşunează pe terenul limitrof, pe timp de furtună sau în momente de temperaturi ridicate (arşiţă).    
Inginer consilier Silvic, Ion Cernătescu

Comments

comments