La sfârşitul săptămânii trecute Comitetul Local pentru Combatere a Bolilor Argeş a fost convocat, la cererea Instituţiei Prefectului, în două întâlniri extraordinare pentru a lua măsurile de siguranţă ce se impun în două cazuri speciale.

Primul se referă la confirmarea pestei porcine africane în Lituania, miercurea trecută, ceea ce a determinat, la nivelul Prefecturii, conceperea şi aprobarea unui Plan de măsuri privind prevenirea bolii la nivelul judeţului nostru, dat fiind faptul că este vorba despre un tip de boală virotică cu risc ridicat. ITRSV a cerut responsabililor din fondurile de vânătoare din Argeş să anunţe în regim de urgenţă Direcţia Sanitar Veterinară dacă observă mortalitate crescută în populaţiile de mistreţi şi să trimită la analize orice cadavru găsit în teritoriu, pentru a fi diagnosticat la laborator. De asemenea, DSVSA trebuie să informeze medicii veterinari, responsabililor fondurilor cinegetice şi vânătorii în legătură cu semnele clinice de pestă porcină africană, pentru ca aceştia să poată recunoaşte animalele bolnave şi să aibă o reacţie rapidă şi corectă, anunţând structurile responsabile de controlul bolilor. Pesta porcină africană (PPA) este o boală periculoasă, fără tratament sau vaccin în momentul de faţă, care afectează speciile domestice şi sălbatice de porcine. Boala a fost introdusa în Europa în anul 2007 – deşeurile alimentare – infectate – provenite dintr-un cargou venit din sud-estul Africii au fost folosite pentru hrănirea unor porcine în Georgia. De aici boala s-a răspândit rapid în restul Caucazului şi în Federaţia Rusă, ajungând anul trecut la graniţa Uniunii Europene – iar în acest an chiar pe teritoriul Comunităţii. Pesta porcină africană are o perioadă de incubaţie de 3 – 15 zile în mod obişnuit, sau de 3 – 4 zile în forma sa acută. Una dintre problemele legate de depistarea bolii este că nu exista un semn specific care să indice prezenţa bolii – chiar şi mortalitatea ridicată a animalelor reprezintă doar un indiciu că e vorba de pesta porcină – clasică sau africană. Când devine evidentă, boala poate avea diferite forme: preacută, acută, subacută şi cronică. Simptomele formelor preacută şi acută sunt: moartea subită a animalelor cu indicii aproape inexistente privind cauza morţii; febra ridicată, de 40 – 42 grade; înroşirea pielii (vizibilă doar la speciile de porcine cu pielea palidă), în special la vârful urechilor, coadă, extremităţi distale, pe piept şi în zona abdomenului; scăderea apetitului, apatie, cianoză şi lipsa de coordonare motorică la 24 – 48 de ore înaintea morţii; vomă, diaree (uneori chiar cu sânge), scurgeri din ochi. În cel de al doilea caz, desbătut la Prefectură, a fost necesară convocarea Comitetului Local pentru Combaterea Bolilor vineri, după ce DSVSA a confirmat un nou caz de rabie la vulpe în comuna Mălureni. S-a instituit zona de protecţie pe o rază de 3 km şi de supraveghere pe o rază de 10 km în jurul focarului şi au fost notificate localităţile şi judeţele limitrofe pentru instituirea măsurilor corespunzătoare pentru evitarea apariţiei cazurilor de rabie la om.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI