Pe numele de mirean Dumitru Savu, Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, s-a născut în anul 1959, în localitatea argeşeană Corbi. Preocupările lumeşti ale tânărului Dumitru Savu, zis şi Mitel, sunt atât de contrastante cu imaginea pe care şi-a creat-o sub numele de Teofan, încât ai impresia că şi pe el îl surprind.

A urmat școala generală de opt ani în comuna natală și a continuat studiile la Seminarul Teologic din Craiova (1974 -1979), urmând apoi Institutul Teologic de Grad Universitar din București (1980 -1984), pe care l-a absolvit cu teza de licență Voturile monahale în lumina desăvârșirii creștine.

Terminarea facultăţii, în 1984, a fost însă un moment de cotitură în viaţa ÎPS Teofan. Familia sa se aştepta ca el să se căsătorească şi apoi să se hirotonească şi să preia parohia din Corbi. Preotul din sat, Ion Corbeanu, era bătrân şi trebuia să iasă la pensie. Că să iasă la pensie, preotul din sat i-a pus condiţia să-i dea bani – nu ştiu de ce sumă era vorba – ori, dacă nu, să se însoare cu o nepoată de-a lui”, a povestit despre acest episod unul dintre prietenii din ţinereţea lui Teofan.

Nimeni nu ştie cu precizie ce s-a petrecut în sufletul său când preotul din sat i-a făcut o astfel de propunere şi cum de ÎPS Teofan a decis să plece pe drumul mânăstirii, dar explicaţia lumească” o ştie mai toată lumea din Corbi. Nici bani n-avea, dar nici nepoata popii nu-i plăcea. Fata pe care el ar fi vrut s-o facă preoteasă era dintr-un sat de lângă Curtea de Argeş, iar dragostea dintre cei doi a fost atât de mare, dovadă că atunci când tânăra a aflat că Teofan a luat drumul mânăstirii şi ea s-a călugărit, ajungând la Mânăstirea Robaia.

Dacă Teofan a uitat-o sau nu, poate şti doar parintele Nicodim, stareţul de la Crasna, cel care l-a adoptat” pe proaspatul licenţiat Teofan pentru doi ani. Atât a durat ucenicia călugărului. Practic, de la Mânăstirea Crasna, Dumitru Savu, zis Mitel, nu s-a mai întors niciodată! A venit în schimb Teofan. Ca alinare pentru mama sa, Teofana, ce şi-ar fi dorit să se fălească cu Mitel ca preot în comuna Corbi, acesta şi-a luat numele de călugarie, Teofan, după al ei.

Între anii 1987 și 1990, Teofan a fost duhovnicul Mănăstirii Acoperamântul Maicii Domnului din Bussy-en-Othe, Franța, iar în 1990 s-a întors în țară, fiindu-i încredințată funcția de secretar al Cabinetului Patriarhal până în 1991, când a fost ales episcop-vicar patriarhal.

În anul 2000, a fost ales Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolit al Olteniei.

În data de 5 martie 2008, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a ales pe Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan al Olteniei în demnitatea de Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, iar pe 8 iunie 2008 a fost întronizat Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Bucovinei.

De atunci, ÎPS Teofan conduce cea mai bogată mitropolie din  ţară, cea a Moldovei şi Bucovinei. Vin, tipărituri, săli de protocol, fabrică de mobilă, sute de mii de hectare de pădure, hoteluri şi pensiuni în Neamţ, Suceava şi Iaşi, un spital privat şi un centru de conferinţe, e lista, pe scurt, a afacerilor care fac din Mitropolia Moldovei cea mai bogată mitropolie din ţară.


Bilan
ţul contabil recent depus de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, cea mai importantă subdiviziune administrativă a Bisericii Ortodoxe Române, indică cifre economice care stârnesc invidia oricărui antreprenor privat autohton.

Mitropolia Moldovei şi Bucovinei (MMB) a avut în anul fiscal 2014 venituri totale de 53,6 de milioane de lei, potrivit bilanţului depus recent la Fisc. Aceleaşi date indică faptul că cea mai importantă unitate administrativ bisericească din subordinea BOR a raportat cheltuieli de 46,6 milioane de lei, de unde rezultă un excedent de 7 milioane de lei.

Oficialii MMB au prevăzut venituri de doar 51,7 milioane de lei, iar excedentul real a fost cu 1,7 milioane de lei mai mare decât cel anticipat în acte. De altfel, depăşirea previziunilor economice este o situaţie întâlnită frecvent în rapoartele fiscale ale MMB depuse din 2009 şi până în prezent. Veniturile totale sunt mai mari cu aproape 3 milioane de lei comparativ cu 2013, iar excendentul este mai ridicat cu aproape 1 milion de lei.

Un detaliu interesant al raportului financiar este acela că excedentul provine din activităţile fără scop patrimonial (donaţii, asistenţă socială etc.) şi nu din activitatea economică (tipăriri de carte, vânzări de obiecte religioase, agricultură). Din 2008, anul de debut al crizei financiare şi cel în care la conducerea MMB a fost instalat Înalpreasfinţitul Teofan, instituţia a depăşit la fiecare raportare prevederile legate de profit.

Mitropolia Moldovei şi Bucovinei stăpâneşte o avere greu de estimat în echivalent bănesc. Conform Legii Cultelor, bisericile şi mănăstirile plătesc impozit numai dacă declară că desfăşoară activităţi economice. Din această cauză, multe dintre proprietăţile Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei nu figurează în evidenţele fiscale. Mănăstirile asigură cel mai important lanţ de cazare. În staţiunea Durău, Mitropolia deţine un hotel în toată regula, Casa Pelerinul, şi alte şase vile pentru servicii de cazare independente de mănăstire. La Miclăuşeni, undeva după graniţa cu judeţul Iaşi, Mitropolia a dobândit şi un castel, lăsat moştenire de ultima supravieţuitoare a familiei Sturdza.

Un alt domeniu în care Mitropolia Moldovei deţine proprietăţi importante este cel silvic: suprafaţa de pădure deţinută ajunge la aproape 10.000 de hectare. În urmă cu câţiva ani, de la Ocolul Silvic Târgu Neamţ au fost retrocedate către Mitropolia Moldovei şi Bucovinei 9.615 hectare de pădure. Odată cu pădurea, Mitropolia a obţinut şi clădirile construite pe terenul respectiv. Mitropolia a mai primit sediul Ocolului Silvic Târgu Neamţ, sediul de brigadă silvică de la Mănăstirea Neamţ, cantonul silvic de locuit de la pepiniera silvică Dumbrava, cantonul silvic de locuit de la Cărbuna, cantonul cu etaj de la Mănăstirea Neamţ, sediul de brigadă silvică de la Secu şi cabana forestieră Secu.

Preoţii au mai obţinut şi celebra cabană de vânătoare a lui Ceauşescu de la Nemţişor, unde se organizează petreceri private, împreună cu celelalte trei cabane şi chioşcul de vânătoare.

Tot în zona Nemţişor, călugării au intrat în posesia unei fabrici de cherestea. Reprezentanţii Mitropoliei spun însă că această avere ar trebui să fie şi mai mare.

Comerţ online MMB a mai ridicat un centru de conferinţe, care a fost construit între 1999 şi 2005 cu fonduri de la Guvern şi donatori. Şi magazinul virtual www.magazin.mmb.ro aduce importante venituri din vânzarea de icoane, cruci, mobilier bisericesc, tămâie, cărţi şi CD-uri.

MMB deţine şi publicaţia Candela Moldovei. Recent, au fost înfiinţate la Iaşi şcoala privată Varlaam Mitropolitul, spitalului privat Providenţa şi Fundaţia de turism religios Provitur. Biserica mai are în administrare un centru de calificare profesională şi o direcţie silvică în cadrul Asociaţiei Silvice Bisericeşti.

Afacerea Sf. Parascheva: 2,5 milioane de euro anual

Cel mai important pelerinaj religios din România are loc la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, între 12 şi 14 octombrie, la moaştele Cuvioasei Parascheva. Minunile din jurul sfintei au fost ultramediatizate îndeosebi după 2000, când pelerinajul de la Iaşi s-a transformat într-o veritabilă afacere, prin intermediul trustului media Trinitas, deţinut de Biserica Ortodoxă Română.

Comerţul cu obiecte bisericeşti aduce, în cele trei zile, milioane de euro la bugetul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Cifrele oficiale n-au fost făcute publice niciodată, la fel cum nicio instituţie a statului n-a verificat vreodată contabilitatea Mitropoliei.

Totuşi, un experiment făcut în octombrie 2012 arată că fiecare pelerin venit la Iaşi a cheltuit, în medie, 60-70 de lei la biserică. Peste 50 de cutii ale milei au fost umplute în cele trei zile, iar calculul brut arată că Mitropolia a câştigat cel puţin 2,5 milioane de euro. Prelaţii de la Iaşi au prezentat un raport de activitate pe 2012, în care au precizat exact totalul general al operei filantropice anuale, de 11.048.684 lei (circa 2,5 milioane de euro). Din raport lipseşte, însă, orice referire la încasările Mitropoliei în anul menţionat.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI