Iustin Moisescu, cel de-al patrulea Patriarh al României, una dintre cele mai emblematice figuri ale Bisericii Ortodoxe Române, s-a născut în satul Cândeşti, comuna Albeştii de Muscel, în 1910. A luat din tinereţe calea bisericii, a universităţii şi a bibliotecilor, fiind trimis la studii în Grecia chiar de Patriarhul României din acea vreme, Miron Cristea. Din perioada studenţiei la Atena datează şi un document personal unic, paşaportul de călătorie emis de Legaţia României din ţara elenă, ce are ataşate două fotografii din tinereţea marelui prelat. Actul se află acum în posesia Arhivelor Statului din Piteşti. Copil sărac, dar remarcabil la învăţătură încă din primele clase de şcoală, Iustin Moisescu a reuşit să îşi atragă aprecierea şi sprijinul  Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române de la acea vreme, Miron Cristea. Acesta a fost omul providenţial pentru viaţa şi viitorul orfanului de război din Cândeşti, care a ajuns, peste ani, să îi succeadă la conducerea Bisericii. Din perioada studiilor la Atena datează şi paşaportul aflat în prezent în custodia Direcţiei Judeţene a Arhivelor Statului Argeş, condusă de dr. Dan Ovidiu Pintilie. „Paşaportul a fost eliberat în 1932 de Legaţia României la Atena, adică de reprezentanţa legală a statului român în capitala elenă. Era valabil trei luni, probabil pentru a se putea întoarce în ţară. Are o viză de ieşire din Grecia, una de tranzit prin Istanbul şi o ştampilă de intrare prin portul Constanţa. Era autorizat pentru călătorii în Europa, mai puţin Rusia. Probabil că aşa ceruse!”, ne-a explicat dr. Dan Ovidiu Pintilie. Inedit la acest act sunt şi cele două fotografii, de fapt singurele imagini păstrate din tinereţea primului Patriarh pe care l-a dat Argeşul. Actul a fost descoperit din întâmplare, într-un fond de documente preluat în 1952 de la Câmpulung, aparţinând Sfatului Popular al Regiunii Argeş. În 1932, paşapoartele se eliberau doar cu anumite scopuri. Formatul era apropiat de cel al zilelor noastre şi documentul se păstra la purtător. Din 1928, au fost introduse paşapoartele de „protejat român”, iar în legislaţia din anul 1938 s-a modificat statutul călătoriilor, protejaţii românii beneficiind de certificate de călătorie doar în cazuri „bine justificate”. Primele paşapoarte au apărut însă  pe 19 martie 1912, prin Decretul regal 1758, iar de-a lungul celor aproape o sută de ani de existenţă, s-a numit salvconductă, scrisoare adeveritoare, carte de pribegie, răvaş, sinet, teşcherea, foaie de circulaţie, foaie de călătorie, pas, pasuş şi, în cele din urmă paşaport.
 
 
Iustin Moisescu a fost ales ca Arhiepiscop al Bucureştilor, mitropolit al Ungrovlahiei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, al patrulea Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române, pe  12 iunie 1977. El a fost  înscăunat în Catedrala Patriarhală din Bucureşti la 19 iunie 1977, păstorind ca Patriarh până la moarte. A trecut la cele veşnice pe 31 iulie 1986, în Bucureşti, fiind înmormântat în Catedrala Patriarhală.  
Deşi criticat pentru faptul că, în vremea sa, au fost demolate, la ordinul lui Ceauşescu, zeci de lăcaşe de cult din România, meritul său a fost tocmai faptul că a reuşit să salveze o parte dintre biserici. Potrivit unor mărturii istorice, grija Patriarhului, diplomaţia sa, dragostea pentru cele sfinte, dar şi întâlnirea cu un inspirat inginer, Eugen Iordăchescu, au dus la găsirea soluţiei, pentru acel moment: mutarea lăcaşelor de cult în locuri mai puţin vizibile pentru Ceauşescu. 

Comments

comments

DISTRIBUIȚI