Criza economică, dar şi politică, pe care societatea românească a traversat-o în ultimii 20 de ani a dus la numeroase fenomene îngrijorătoare din punct de vedere social şi demografic, ale căror consecinţe vor fi vizibile şi ne vor afecta serios în viitor.
Un indicator la vedere, dar destul de puţin analizat, este scăderea populaţiei şcolare. La nivelul Argeşului, diferenţa între numărul copiilor de şcoală de acum 10 ani şi cel din 2012 este, la unele categorii de vârstă, şi de peste 11.000 de elevi.
Fenomenul de reducere a numărului de copii influenţează global şi numărul de cadre didactice din sistem, dar şi numărul şcolilor şi, în perspectivă, chiar şi viitorul învăţământului superior, care a intrat deja în criză de posibili studenţi. Datele statistice care au fost centralizate de Inspectoratul Şcolar Argeş arată că, în urmă cu 10 ani, în anul 2002, în învăţământul liceal şi profesional erau cuprinşi 32.640 de elevi, în timp ce în 2012 numărul acestora s-a redus la 26.012, deci cu peste 6.000 mai puţin. Dintre aceştia, în 2002, au intrat în clasa a IX-a 9.041 de elevi, în timp ce în 2012 – doar 7.032. O scădere dramatică, de peste 11.000 de copii, se constată şi în cazul elevilor din ciclul gimnazial: dacă în 2002 erau 35.436 de elevi, în 2012 s-au mai înscris doar 24.369. Pe acelaşi interval de timp, la ciclul primar, diferenţa este de aproape 7.000 de elevi: 29.617 în 2002 şi doar 22.889 în 2012. Din fericire, acest decalaj pare a fi ceva mai mic în cazul preşcolarilor, unde diferenţa este de doar 3.300 de copii în ultimii 10 ani, de la 26.663 la 23.329.
Defalcat pe zone geografice, la nivelul Argeşului, cel mai afectat bazin este cel al Câmpulungului, unde în ultimii ani au trebuit desfiinţate mai multe clase de elevi pentru că nu au mai existat destui copii, iar o parte dintre liceele din zonă mai rezistă doar din raţiuni strict administrative şi datorită presiunilor cadrelor didactice ce sunt în pericol de a rămâne fără locuri de muncă. În paralel, bazinele Topoloveni şi Mioveni au cunoscut o oarecare creştere în ultimii 10 ani datorită dezvoltării oraşelor, în vreme ce Piteştiul se află şi el într-o scădere generalizată şi continuă.
