
În acest moment, la nivelul ţării doar firma olandeză Smithfiled, care are fermele în Timişoara, a obţinut autorizaţie de livrare în UE. Motivul pentru care niciunul dintre crescătorii de porci din Argeş nu s-a hotărât încă să exporte este faptul că sunt cu toţii prea mici ca dimensiuni pentru a putea livra constant, aşa cum se cere în Occident. „Ştiu de ridicarea restricţiilor, dar trebuie să fii o forţă în domeniu ca să poţi exporta! Condiţiile le-am îndeplini, dar cine acceptă să livrezi o lună şi apoi să nu mai dai nimic timp de trei luni, cât durează un ciclu de îngrăşare pentru un lot de animale? Noi avem o capacitate de doar 2.000 de capete, în trei cicluri, adică 6.000 pe an”, spune Marian Drăgoi, proprietarul uneia dintre fermele de porci, cea din Costeşti, ridicată pe fonduri europene.
Un alt motiv pentru care crescătorii de porci din Argeş nu se înghesuie, momentan, la export, este şi faptul că au piaţă de desfacere în judeţ, 90% din producţie mergând către fabrica de mezeluri „Radic Star” din Ştefăneşti, care cumpără cam tot ce produc fermele noastre. Reorientarea producătorilor argeşeni către export s-ar putea să fie însă, foarte curând, o soluţie pentru ei, ţinând cont că, peste maximum două luni, preţul cărnii de porc pe piaţa internă va exploda. Cauza este scumpirea porcilor mici, care sunt în majoritate importaţi din UE, al căror preţ a crescut de la 62 la 80 de euro în luna ianuarie, ceea ce reduce drastic profitul la sfârşitul ciclului de îngrăşare. În Argeş, doar câteva dintre crescătoriile de porci au toate sectoarele, incluzând şi maternitate şi reproducere, printre ele fiind Danbreed, Avicola Costeşti şi ferma din Bradu.