Odată cu evoluția tehnologiei, meserii precum cea de reparator de stilouri, brichete, pantofar, tocilar, pălărier sau ceasornicar par a fi din alte vremuri.
Eugeniu Ciobotea are 67 de ani şi practică meseria de ceasornicar de când era foarte tânăr, adică de peste 40 de ani. Toată lumea îl ştie de „Jan” şi este cel mai vechi şi cel cunoscut ceasornicar din Piteşti şi singurul din oraş care mai practică această meserie de demult. Talentul, dar şi deprinderea provin din familie, unchiul său, Florică Ciobotea fiind un ceasornicar şi bijutier foarte cunoscut în Piteşti.
„Pe vremuri, când eram încă un copil se spunea că dacă vrei să faci ceva în viaţă trebuie să înveţi carte. Aşa că am urmat o şcoală serioasă, de unde am ieşit subinginer. Am lucrat vreo câţiva ani în domeniu, dar şi în acel timp, parcă sufletul mă trăgea tot spre meseria de ceasornicar. Am tras cu ochiul la ce făcea unchiul meu, care era unul dintre ceasornicarii cunoscuţi ai Piteştiului şi pe lângă munca pe care o aveam, umblam mereu la mine cu o gentuţă în care îmi ţineam ustensilele pentru a repara ceasuri şi mai făceam un ban. Şi cum unchiul meu voia un urmaş şi pe cineva care să îi ducă numele mai departe în această meserie, am renunţat la munca mea şi m-am angajat la el. Din păcate, acesta a murit la o vârstă foarte fragedă, iar eu am rămas în locul lui cu tot ce deprisesem de la dânsul. Apoi, pentru a dobândi experienţă am făcut mai multe specializări la fabrica de ceasuri de la Arad şi la Bucureşti la secţia de Mecanică Fină. Aşa că la 26 de ani pot spune că m-am apucat serios de practicarea acestei meserii. Am avut prima dată ceasonicăria vizavi de cinema „Modern”, apoi la blocurile de pe lângă Sfânta Vineri, unde era o întreagă străduţă cu tot felul de magazine de bijutieri, reparaţii radio – tv, spălătorie chimică ce aparţineau cooperaţiei, iar apoi, la doi ani de la Revoluţie, în 1991 m-am mutat aici, lângă teatrul Aşchiuţă, din centrul Piteştiului, unde sunt şi în ziua de astăzi”, ne-a povestit nea Jan.
„Pe vremea lui Ceaşescu toată lumea făcea revizie la ceas o dată la doi ani”
Nea Jan este unul dintre cei mai pricepuţi ceasornicari din Argeş, astfel că toţi cei care vor să-şi lase bijuteria de ceas pe mâini bune, apelează la serviciile lui, mai ales că la acesta vin destul de des şi oameni importanţi ai judeţului, precum deputaţi, actori, patroni.
„Era o meserie foarte bună ca venit înainte. Ca să vă dau un exemplu, salariul era undeva la 1.800 de lei, iar eu câştigam cam 3.000 de lei, dar şi munceam, o clipă nu aveam liberă. Înainte toată lumea purta ceas, de la cel mai tânăr până la cel mai bătrân, de la cel mai sărac până la cel mai avut. Un lucru pe care puţini îl mai ştiu în ziua de azi este faptul că pe vremea lui Ceaşescu toată lumea făcea revizie la ceas o dată la doi ani. Exact ca la maşină, dar bineînţeles, nu era ceva obligatoriu, adică nu erai amendat dacă nu făceai această revizie. Tot poporul avea mărci de ceas precum Chaika, Luch, Pobeda sau Raketa, iar cei cu bani deţineau ceasuri scumpe precum Doxa, Atlantic, Patek Philippe, Cornavin, Vacheron Constantin. Veneau la mine pe lângă oamenii de rând şi oameni mari, precum cei de la partid, din poliţie, securitate, de la control să îşi repare ceasurile, cărora, normal, nu le ceream bani. Şi în ziua de astăzi îmi intră în ceasornicărie, de la tineri la persoane în vârstă, şi oameni de rând, dar şi oameni cu funcţii. Însă clienţii sunt foarte puţini pe lângă vremurile de altădată. Adică, dacă aş face o medie pot spune că repar vreo 100 de ceasuri pe lună, în vreme ce acum 30 de ani numărul acestora era de 10 de ori mai mare. Şi persoanele importante din judeţ, şi nu numai îşi repară ceasurile. Am avut de curând clienţi doi deputaţi, unul de Piteşti şi unul de la Bucureşti, deputatul Marian Sârbu, dar şi actori şi chiar şi cunoscutul compozitor Lupu. Din păcate această meserie este pe cale de dispariţie şi micii meseriaşi care mai există nu sunt ajutaţi. Nu oricine are răbdarea şi îndemânarea necesară pentru a repara ceasuri, însă, sunt convins că în curând vor apărea ingineri care să se ocupe de acest lucru sub îndrumarea firmelor, şi nu aşa într-o încăpere, precum aici”, ne-a mai povestit ceasornicarul piteştean.
