Agenţia Naţională de Integritate a pierdut, vineri, 10 octombrie, la Curtea de Apel Bucureşti procesul în care a contestat calitatea de membru în Parlamentul European a lui Mircea Diaconu.

Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a respins ca neîntemeiată acţiunea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). De asemenea, instanţa a respins ca inadmisibilă cererea ANI de anulare a procesului verbal al Biroului Electoral Central din 29 mai privind centralizarea voturilor şi atribuirea mandatelor la alegerile pentru Parlamentul European din 25 mai.

“Admite excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a pârâtului BEC şi respinge în consecinţă acţiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active, a lipsei de interes a acţiunii, precum şi a lipsei de obiect. Respinge ca inadmisibilă acţiunea în ceea ce priveşte cererea de anulare parţială a procesului-verbal al BEC din 29.05.2014 privind centralizarea voturilor şi atribuirea mandatelor la alegerile pentru Parlamentul European 25 mai 2014. Respinge în rest, acţiunea reclamantei, astfel cum a fost completată, ca neîntemeiată”, se arată în decizia instanţei.

Decizia Curţii de Apel Bucureşti poate fi atacată cu recurs la instanţa supremă, în 15 zile de la comunicare.

Judecătorii au respins ca inadmisibilă şi cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a articolului 25 din Legea 176/2010.

Această dispoziţie a instanţei poate fi atacată cu recurs în 48 de ore de la pronunţare.

Potrivit articolului 25 din Legea 176/2010, “fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta şi dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni”.

“Persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor alin. (1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decazută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publica la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate. Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcţie ori, după caz, constituie abatere disciplinară şi se sanctionează potrivit reglementarii aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective. Prin derogare de la dispoziţiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate ca urmare a săvârşirii unor abateri dintre cele cuprinse în prezenta lege nu pot consta în mustrare sau avertisment”, conform prevederilor din articolul 25.

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, a declarat vineri că instituţia pe care o conduce va contesta decizia Curţii de Apel Bucureşti în cazul europarlamentarului Mircea Diaconu. (sursa:proarges.ro)

Comments

comments

DISTRIBUIȚI