Joi, 24 septembrie, la Piteşti, primarii argeşeni au avut prilejul de a se întâlni faţă în faţă cu doi miniştri, cel al Agriculturii, Daniel Constantin, şi cel al Mediului, Graţiela Gavrilescu.

 

Dacă Daniel Constantin a venit pregătit cu cifre şi date exacte despre noile programe europene pe care primarii le pot accesa pentru binele şi dezvoltarea comunităţilor lor, Graţiela Gavrilescu s-a întrecut în prelegeri populiste. Într-un discurs plin de platitudini şi lucruri deja cunoscute, şefa de la Mediu a avut pentru edilii argeşeni câteva sfaturi şi îndemnuri cel puţin ilogice. După ce le-a trasat sarcina de a se implica în paza pădurilor, deşi nu e nicidecum treaba unui primar să păzească proprietăţi private şi nici nu ar avea mijloace, şi le-a cerut să fie cu ochii pe modul cum se fac investiţiile private în comunele lor, deşi nici aici nu au nici un fel de autoritate de a controla procesele de construcţie şi felul cum îşi gestionează afacerile un agent economic investitor, domnia sa a adus în discuţie şi problema managementului deşeurilor.

Capitol la care i-a îndemnat “călduros” pe primari să nu accepte sub nici o formă şi să “ţină piept” operatorilor de salubritate care vor cere majorarea tarifelor pentru transportul şi depozitarea deşeurilor menajere când va intra în vigoare, cel mai probabil de la 1 ianuarie 2016, potrivit dorinţei sale, suprataxa pe fiecare tonă de deşeu ajuns la depozitele de gunoi autorizate. Suprataxă pe care Ministerul Mediului vrea să o aplice, potrivit notei de fundamentare a noului proiect de lege, nu pentru a creşte gradul de colectare selectivă şi devierea de la depozitare a materialelor reciclabile, aşa cum a justificat doamna ministru ci, pur şi simplu, pentru a aduna niste bani în plus în bugetul ministerului. Şi nu bani puţini, ci o sumă impresionantă, de 80 de milioane euro! Pe care, apoi, să îi gestioneze cum doreşte! 

Ce a evitat să spună doamna ministru, încercând să îi “aburească” pe edilii locali argeşeni, este că operatorii de salubritate nu vor mări cu de la ei intenţie respectivele tarife, ci doar ca urmare a taxei impuse de minister. Iar dacă nu vor reuşi să primească banii de la autorităţile locale, care la rândul său, potrivit legii, sunt obligate să îi ia de la populaţie, vor intra practic în faliment! 

Graţiela Gavrilescu a insistat că până în 2020, maxim 2015, România trebuie să ajungă la “zero” deşeuri depozitate, adică să recicleze sau să ardă 100% din deşeurile produse de populaţie. În Romania se produc anual peste 5 milioane de tone de deşeuri municipale, iar capacitatea de incinerare este de maximum 600.000  de tone pe an. Iar Directiva UE obligă statele membre ca până în 2020 să ajungă la doar 50% deşeuri reciclate şi restul depuse în condiţii de protecţia mediului în depozite ecologice realizate după standarde europene, cum este şi cel de la Albota! Deci, de ce atât exces de zel pe spinarea românilor? 

Impunerea suprataxei la depozitare pentru care Graţiela Gavrilescu insistă atât este, potrivit celor care cunosc problematica românească a managementului deşeurilor, ori o mare prostie, ori o mare hoţie! Pentru că, în ambele cazuri, cei ce vor avea de suferit vor fi populaţia şi chiar autorităţile locale, foarte multe dintre ele implicate în proiecte de construire a depozitelor ecologice finanţate pe fonduri europene şi îndatorate la BERD şi BEI pentru cofinanţare, care nu vor mai putea să îşi onoreze obligaţiile financiare şi de mediu asumate din cauza blocajelor ce vor apărea inevitabil. Iar dacă peste 5 ani, în 2020, nu vor mai exista, ipotetic vorbind, deşeuri care să fie depozitate, atunci nu înseamnă că sute de milioane de euro cheltuite pentru constructia depozitelor au fost aruncate pe fereastra?

Comments

comments