Pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO, România este prezentă cu Ceramica de Horezu. Renumită ca tradiție și păstrată cu sfințenie, mai are câțiva reprezentanți de seamă la Horezu, printre care se numără și Mihai Bîscu, ceramist cu 22 de ani de experiență.

Artistul a fost prezent joi, 20 mai, la un atelier de olărit, organizat de managerul interimar al Centrului Cultural Ștefănești – Argeș, Manuela Stoffel. Peste 100 de copii din oraș, dar și din localitățile învecinate, de toate vârstele, chiar și adulți, au participat la atelierul dedicat meșteșugului olăritului și artei ceramice, experiențe aproape magice prin care o mână de lut se transformă în obiecte de o frumusețe aparte.

”Toți cei care au participat au fost foarte încântați. A fost o noutate pentru ei să vadă cum lutul ia formă pe roata olarului. Abia așteptau să le vină rândul”, ne transmite celebrul olar Mihai Bîscu, care mai precizează că a fost o încântare și pentru el organizarea unui atelier, după mai bine de un an de pandemie, care a sistat aceste activități minunate.

”Acest meșteșug este un har de la Dumnezeu”

Confecţionarea ceramicii de Horezu este un meşteşug tradiţional unic. Mihai Bîscu este unul dintre olarii care dă naștere unor opere ce ar merita să intre zilnic în muzee. ”Meșteșugul este moștenit din tată-n fiu, de mic, tatăl mă punea să-i pregătesc lutul. Însă cel mai important, am avut harul de a învăța. Pentru că acest meșteșug este un har de la Dumnezeu. Suntem ultima generație de ceramiști din Horezu. Statul nu a avut grijă să păstreze tradiția de secole. Familiile trebuiau protejate ca să avem continuitate. Copiii din sat n-au mai fost atrași de meșteșug și pentru că nu mai pot trăi din această ocupație. Asta deoarece, începând cu 2012, atunci când Ceramica de Horezu a fost inclusă în patrimoniul UNESCO, zona a fost practic invadată de obiecte produse în afara țării și vândute drept creații autohtone. Practic, adevărații meșteșugari de abia mai reușesc să comercializeze câteva obiecte cu care să trăiască de pe o zi pe alta. Autoritățile statului ar fi trebuit să intervină ca să protejeze acest meșteșug, pentru că, înainte de toate cumpărătorul este înșelat. De exemplu, simbolul nostru, cocoșul de ceramică, e copiat pe toate aceste falsuri, deși este protejat de primărie la OSIM”, ne povestește meșterul din satul Olari.

Pe celebrul olar îl găsiți în satul Olarii din Horezu, unde puteți vizita atelierul de ceramică și puteți viziona tainele meșteșugului. De asemenea, puteți cumpăra și minunatele obiecte din ceramică autentică de Horezu: farfurii cu simboluri autentice și motive tradiționale, căni, castroane, ba chiar și chiuvete și lustre, iar toate obiectele sunt unicat. Prețurile pornesc de la 4 lei până la 300 de lei. Ceramica autentică de Horezu se deosebește prin decorul și motivele deosebite: cocoșul, spicul de grâu, coada de păun, pomul vieții sau rozeta.

Comments

comments