Unul dintre cei mai buni ortopezi din Argeş este, fără îndoială, medicul Dragoş Şerb. Născut la Câmpulung, Dragoş Şerb a urmat ciclul primar, gimnazial şi liceal la Piteşti. A copilărit în „Mahalaua Violetelor”, locul unde acum se află Spitalul de Pediatrie. Aici a învăţat fotbal, un sport pe care l-a îndrăgit de mic, dovadă că ortopedul a jucat la „Aripi” Piteşti, FC Argeş şi a fost la un pas de a fi selecţionat în echipa naţională de juniori. Numai că un accident pe terenul de fotbal l-a făcut pe Dragoş Şerb să renunţe la visul de a deveni fotbalist. Viaţa nu l-a lăsat, însă, departe de sportul-rege, aşa că Dragoş Şerb este, de ani de zile, sau „de o viaţă”, aşa cum îi place să spună, medicul echipei FC Argeş. Deşi pe la cârma echipei argeşene s-au perindat, de-a lungul timpului, foarte mulţi antrenori, ca Halagian, Stancu, Moldovan, Cârţu sau Badea, medicul ortoped a rămas tot timpul lângă echipă. „Nu sunt genul de om care părăseşte o echipă, mai ales când aceasta trece prin momente mai grele, aşa cum s-a întâmplat cu FC Argeş, în ultima vreme”, spune Dragoş Şerb.
Drumul spre medicină a început cu un eşec, după cum ne-a declarat Dragoş Şerb: „Prima dată, am dat la Timişoara şi nu am luat. Am reuşit apoi la Târgu Mureş, un oraş după care şi acum mai suspin. Practic, pe lângă amintirea anilor de studenţie şi de rezidenţiat, de Târgu Mureş mă leagă şi faptul că aici am cunoscut-o şi cea care avea să-mi devină soţie. Ardealul este locul unde mergem să petrecem, de ani de zile, sărbătorile de iarnă, la familia soţiei. Este o zonă cu totul aparte, unde oamenii trăiesc viaţa într-un alt ritm, mult mai liniştit decât cel de la Piteşti. La Târgu Mureş, spre surprinderea tuturor, eu personal m-am înţeles excepţional cu studenţii unguri, colegii mei de facultate. Am prins, în vremea când eram student, şi evenimentele de la Târgu Mureş, din martie 1990. Din punctul meu de vedere, ca unul care se afla la faţa locului, totul a fost o regie şi nimic mai mult. Nici vorbă de conflicte interetnice, aşa cum s-a spus. Eram în anul al III-lea şi, în acea noapte, chiar am mers la Spitalul din Târgu Mureş şi am cusut toată noaptea la plăgi. A fost, practic, prima noapte de spital din viaţa mea de medic”.
„Medicina şi credinţa în Dumnezeu merg mână în mână”
Întors la Piteşti, Dragoş Şerb a fost repartizat la Cuca, dar, la scurt timp, a revenit ca medic la FC Argeş, la chemarea lui Mihai Georgescu, în 1995. După un conflict cu unul dintre cei mai colerici antrenori care au stat pe banca de la FC Argeş, Florin Halagian, medicul ortoped s-a ocupat de echipa de juniori, în a cărei componenţă se aflau vedetele de mai târziu, Mutu, Neaga sau Crivac. În 1997, anul când Uzina Dacia s-a ocupat de destinele echipei FC Argeş, Dragoş Şerb s-a întors din nou ca medic la echipa mare. „Deşi eram în perioada rezidenţiatului, domnul Constantin Stroe m-a încurajat să rămân lângă echipă, motiv pentru care îi mulţumesc şi pe această cale”, mai spune doctorul Şerb.
În afară de FC Argeş, Dragoş Şerb a fost solicitat şi de alţi antrenori să meargă la alte echipe. Pe toţi i-a refuzat, din respect pentru FC Argeş, singurul compromis făcându-l pentru o experienţă la un club din afara ţării: „În 2004, eram cu FC Argeş la Sinaia, iar antrenor era Ion Moldovan. M-a sunat Andrei Speriatu, care antrena în Arabia Saudită, pe Al Nasr, alături de Mircea Rednic. Tot acolo juca şi Rică Neaga. Fiind vorba de o experienţă nouă, am acceptat oferta arabilor. După o lună de zile, Mircea Rednic şi tot staff-ul său au fost demişi din cauza rezultatelor, iar mie mi s-a părut normal să plec cu ei, deşi, între timp, fusesem numit medicul coordonator al Clubului Al Nasr. M-am întors din nou la FC Argeş şi, de atunci, sunt lângă echipă”, şi-a amintit ortopedul despre experienţa din Arabia Saudită. În ceea ce priveşte activitatea sa medicală, în prezent Dragoş Şerb este director medical la Spitalul Judeţean, locul unde a operat mii de pacienţi. Deşi mai tot timpul şi-l împarte între fotbal şi spital, Dragoş Şerb este o fire credincioasă, aşa că duminică de duminică, asistă la slujba ţinută la biserica din curtea unităţii militare din Trivale. „Din punctul meu de vedere, medicina şi credinţa în Dumnezeu, merg mână în mână”, a concluzionat Dragoş Şerb.
