ASASINAT LA COMANDĂ Idolul unei generaţii, Cornel Chiriac părăsea Piteştiul pentru a realiza la Radio România emisiunea muzicală intitulată „Metronom”. Cenzurat de autorităţi, Chiriac fuge din ţară şi ajunge la postul Europa Liberă, de unde critică dur sistemul comunist. Este ucis în 1975 într-o parcare din Munchen, iar Securitatea răspândeşte zvonul că artistul era homosexual şi că ar fi fost victima unui act de gelozie. Săptămâna trecută, soţia fostului director de la Europa Liberă a dezvăluit că legenda rock-ului a fost asasinat din ordinul Securităţii.

Luna acesta, mai exact pe 4 martie, s-au împlinit 38 de ani de la moartea celui mai îndrăgit realizator al emisiunilor de muzică rock din anii ’68 -’75, Cornel Chiriac. Marele artist s-a născut pe 9 mai 1942 şi a locuit în Piteşti împreună cu familia, într-o casă situată în apropierea sediului SRI de astăzi. În 1966, a absolvit Institutul Pedagogic Piteşti, Secţia Filologie, şi încă din adolescenţă a dovedit o pasiune pentru jazz. Copia pe caiete cronici, interviuri şi ştiri din reviste de specialitate, apoi le traducea în limba română. Multe dintre caietele sale au ajuns în mâna unor mari muzicieni români, precum Radu Maltopol, Cristian Colan sau Johnny Răducanu.

Emisiunea „Metronom” şi invadarea Cehoslocaviei, finalul carierei în România

Descoperind gustul rock-ului, Cornel Chiriac a realizat la Radio România cea mai populară emisiune de muzică, intitulată „Metronom”. La scurtă vreme după invazia Cehoslovaciei din august 1968 de către armata sovietică, tânărul piteştean a difuzat, în semn de protest, pe postul naţional de radio, o baladă a lui Mircea Florian, în care se spunea cum 5 lupi mici şi unul mare au atacat o stână. Furia autorităţilor comuniste faţă de tânărul rebel a atins cote maxime când Chiriac a difuzat melodia celor de la Beatles „Back in the URSS”, motiv pentru care populara emisiune „Metronom” a fost desfiinţată.

Ucis într-o parcare din Munchen

Cenzurat de sistem, în 1969, Cornel Chiriac a decis să părăsească definitiv România. A reuşit să treacă graniţa în Austria cu ajutorul unei invitaţii falsificate, primită în timpul festivalului „Cerbul de Aur”.
Cazat într-un lagăr de refugiaţi, tânărul piteştean a fost luat imediat de acolo de către Noel Bernard, directorul departamentului românesc de la radio Europa Liberă, care cunoştea reputaţia lui Cornel Chiriac. De atunci şi până în 1975, piteşteanul a devenit simbolul unei generaţii. Modul în care DJ-ul piteştean realiza emisiunile de la Europa Liberă a făcut ca postul să fie asaltat de scrisorile admiratorilor din întreaga lume, performanţa lui Cornel Chiriac fiind unică în istoria unui post de radio european.
La 4 martie 1975, în apropiere de miezul nopţii, Cornel Chiriac este înjunghiat lângă maşina sa, într-o parcare din Munchen. Primul suspect arestat a fost un tânăr de 17 ani, Mario Gropp, ultima persoană văzură în acea seară, într-un bar, alături de Cornel Chiriac. A fost găsit vinovat şi condamnat la 8 ani de închisoare.
În România, uciderea marelui artist a surprins pe toată lumea şi s-a răspândit zvonul că moartea artistului a fost pusă la cale de Securitate, deoarece, nu o dată, de la microfonul postului Europa Liberă, Cornel Chiriac a atacat regimul comunist, cel care îi interzisese emisiunea la radio.

Securitatea a răspândit zvonul că artistul a fost homosexual

Ca să contracareze zvonurile că moartea lui Chiriac a fost, de fapt, un asasinat politic dus la îndeplinire de Securitate, aparatul de propagandă comunist a lansat ideea că piteşteanul avea înclinaţii homosexuale şi că fusese ucis, din gelozie, de iubitul său, Mario Gropp. „N-am foarte multe date, dar mi-e greu să cred că a fost omorât de Securitate. Ştiu doar că moartea lui s-a datorat unor circumstanţe foarte asemănătoare cu cele în care a murit Ioan Luchian Mihalea. De unde se poate subînţelege că piteşteanul Cornel Chiriac avea înclinaţii homosexuale şi ar fi fost omorât, din gelozie, de către unul dintre partenerii săi”, a declarat la Piteşti, în 2010, colonelul Filip Teodorescu, fostul şef al Contraspionajului din România înainte de 1989, cu ocazia lansării unui volum de proză.

Soţia directorului de la Europa Liberă susţine că a fost mâna fostei Securităţi

Misterul morţii lui Cornel Chiriac a fost readus în discuţie săptămâna trecută, cu ocazia comemorării celui mai mare DJ al tuturor timpurilor, aşa cum  fost supranumit artistul piteştean de către specialişti. Ioana Măgura Bernard, soţia lui Noel, fostul director de la Europa Liberă, a dezvăluit într-un interviu că artistul, „legendă a muzicii rock”, a fost asasinat la comandă şi nu ucis din gelozie. „Personal, nu am nicio îndoială că a fost mâna Securităţii. Asasinul, tânărul Mario Gropp, a declarat că după ce Cornel îi dăduse să mănânce şi să bea într-un restaurant din Swabing, i-a mai dat şi toţi banii pe care-i avea asupra lui. Şi totuşi, Mario Gropp nu a ezitat să-i ia viaţa, înfigându-i un cuţit în ficat, de mai multe ori. De ce?… Care a fost mobilul crimei lui? Să nu uităm, că regimul de la Bucureşti era extrem de nemulţumit de comentariile mai mult decât critice ale lui Cornel la adresa sistemului, ca şi de popularitatea lui unică în rândul tineretului din România, unde muzica pop/rock era interzisă, la vremea aceea.
Securitatea a urmărit întotdeauna să destabilizeze Europa Liberă şi, în cele din urmă, a reuşit într-o măsură mult mai mare decât aş vrea să recunosc. Scoaterea adevărului la lumină ar fi, însă, costisitoare: despăgubiri substanţiale pentru familiile tuturor salariaţilor Europei Libere asasinaţi de Securitate. Întunericul este gratuit, dar acţionează ca o umbrelă protectoare, sub care „binevenita” UITARE se lasă tot mai deasă, peste delaţiuni, trădări şi crime”, le-a mai declarat celor de la „Evenimentul zilei”, Ioana Măgura Bernard.
În memoria lui Cornel Chiriac, Consiliul Local Piteşti a aprobat, în iunie 2012, ca o stradă din oraş să poarte numele artistului. Este vorba despre o stradă din cartierul Prundu, care porneşte din Lânăriei, trece prin spatele blocului B 26 şi este paralelă cu Calea Ferată.

 

Comments

comments

DISTRIBUIȚI