saraciHarta sărăciei în Argeş. Potrivit legilor României, care se defineşte ca un stat social, în care autorităţile publice sunt obligate să aibă grijă de locuitorii săi vulnerabili, toţi cei care, la un moment dat, nu au venituri suficiente pentru a se întreţine singuri, sunt ajutaţi de stat. Cea mai cunoscută formă de ajutor este astfel venitul minim garantat, care se acordă familiilor, în funcţie de numărul celor care locuiesc efectiv împreună într-o gospodărie, dintr-un singur buget. Iar numărul acestora conturează o adevărată hartă a sărăciei în judeţ. Deşi este, în esenţă, o măsură socială şi ar trebui să se acorde doar în cazuri de nevoie, pentru mulţi dintre argeşeni acest venit a devenit singurul mijloc de trai şi, în loc să îşi caute singuri de muncă, preferă să aştepte, lună de lună, sosirea respectivilor bani. Astfel se face că numărul asistaţilor sociali ajunge uneori la sute într-o singură localitate. Însă, în unele cazuri, edilii locali au ştiut să ia măsuri astfel încât locuitorii lor au găsit posibilităţi decente şi productive de a-şi câştiga traiul, degrevând astfel bugetele de plata unor astfel de ajutoare.
Potrivit Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Argeş, în luna februarie au primit venitul minim garantat 26.957 de persoane, grupate în 8.312 familii, în aproape toate localităţile judeţului. Recordul de familii care trăiesc din banii statului este deţinut de Valea Mare Pravăţ, care are nu mai puţin de 283 de familii pe lista de plată a ajutorului social. La un simplu calcul de doar doi membri/familie, constatăm că peste 560 de persoane primesc ajutor social la Valea Mare Pravăţ. În aceeaşi situaţie se mai află şi comuna Mălureni, cu 270 de familii asistate social, Berevoieşti – cu 246, Călineşti – cu 242,  Cetăţeni – cu 233 sau Mihăeşti – 224. Zeci de alte comune au şi ele peste 100 de familii, adică mii de oameni asistaţi social:  Davideşti – 146, Dragoslavele – 177, Hârtieşti – 177,  Bughea de Sus – 194, Aninoasa – 160,  Coşeşti – 171. Schitu Goleşti – 175.

La Mioarele, nimeni nu primeşte ajutor social
 
Pe lista beneficiarilor de ajutoare sociale, spre exemplu, comuna Mioarele figurează cu 0 (zero)  asistaţi social. Şi nu e, nicidecum, o greşeală! Este, mai degrabă, rezultatul implicării cu adevărat a edililor locali în viaţa comunităţii. „Acum 5 ani, când am ajuns primar, aveam 400 de familii la ajutorul social! Dar uşor, uşor, am redus din ei, iar acum nu mai avem absolut niciunul. Am sprijinit oamenii să îşi aranjeze treburile, să îşi găsească alte surse de venit. Pe 141 dintre ei i-am ajutat şi i-am îndrumat să îşi facă proiectele pentru constituirea fermelor de subzistenţă pe Măsura 141. Acum, în loc să aştepte banii de la ajutorul social, şi-au pus pe picioare fermele şi iau bani europeni şi subvenţii! Iar multora dintre ceilalţi, care au văzut că se poate şi altfel, le e ruşine acum să mai stea cu mâna întinsă, s-au apucat şi ei de muncă!“ spune primarul comunei, Ion Poştoacă.
Un caz asemănător e şi la Poienarii de Argeş, unde pe listă apare o singură familie. „Avem o singură familie, cu o singură persoană, care are peste 80 de ani şi este bolnavă şi nu mai poate munci! Este adevărat că nu suntem nici mulţi, avem doar 1.100 de locuitori, dar niciunuia nu îi este ruşine să muncească, aşa că foarte rar primim cereri de ajutor social!“, ne-a declarat secretarul comunei,  Mircea Niculae. Însă există şi comune mai mari care se laudă cu oameni muncitori. Poiana Lacului are 7.000 de locuitori şi doar 21 de familii dependente de ajutorul social. La Valea Iaşului, una dintre cele mai bogate comune din Argeş, care a atras investiţii de sute de milioane de euro şi zeci de investitori, sunt doar 26 de familii în dificultate. La Albota – 10, la Mărăcineni – 7, la Săpata – 9, la Căteasca – 9, iar la Dâmbovicioara – 7.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI