Istoria colivei. Produsul din grâu fiert a apărut după ce împăratul Iulian a dat ordin să stropească cu sânge toate produsele din piețe

În Biserica Ortodoxă, astăzi este sâmbăta Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron, când aflăm din sinaxar cum a apărut coliva în istoria Bisericii.

În timpul domniei împăratului Iulian Apostatul (361-363), acesta a ordonat să se stropească cu sângele animalelor sacrificate idolilor toate produsele vândute în cetate pentru a întina astfel prima săptămână din Postul Mare a creștinilor.

În acest sens, Sinaxarul ne istoriseşte: „În vremea împăratului Iulian Apostatul, care, dorind să-i batjocorească pe creştini, a dat ordin guvernatorului orașului Constantinopol să stropească toate proviziile din piețele de alimente cu sângele jertfit idolilor, Sfântul Teodor, mucenicul lui Hristos, apărându-i în vis Arhiepiscopului Eudoxie al Constantinopolului, i-a poruncit să-i anunțe pe creștini să nu cumpere nimic din piață, ci mai degrabă să mănânce grâu fiert amestecat cu miere și fructe, până ce va trece urgia. Iar Iulian, văzând că vicleșugul său nu a ținut și comercianții din piețe erau în pragul revoltei pentru că nu cumpăra nimeni, a lăsat libertate creștinilor”.

Astfel, Sfântul Mucenic Teodor este cel care i-a salvat pe creştinii din Constantinopol de întinarea idolatriei şi aşa a apărut în istoria Bisericii coliva.

În urma acestei minuni, arhiepiscopul a stabilit să serbeze în fiecare an, la încheierea primei săptămâni a Postului Mare, sâmbăta Sfântului Teodor. De atunci, în amintirea minunii sfântului, se aduc în sâmbăta aceasta la biserici colive de grâu fiert, fie în amintirea unor sfinţi, fie întru pomenirea celor adormiţi.

Minunea Sfântului Teodor Tiron legată de colivă are o adâncă însemnătate. Coliva, prin mulţimea boabelor de grâu, reprezintă mai întâi de toate unitatea tuturor creştinilor, prin credinţă şi dragoste. Iar faptul că ea se face din grâu fiert înseamnă călirea credincioşilor în focul ispitelor, mai ales din timpul postului. Este o ofrandă ce se aduce pentru sufletele celor adormiți la zilele rânduite de Biserică întru pomenirea lor și o expresie materială a credinţei în nemurire şi înviere.

Mântuitorul nostru Iisus Hristos a înfăţişat bobul de grâu ca simbol al învierii trupurilor celor adormiți. După cum bobul de grâu ca să încolţească şi să aducă roadă trebuie să se îngroape mai întâi în pământ, tot aşa şi trupul omenesc mai întâi se îngroapă pentru ca să învieze apoi întru nestricăciune la a doua venire a Domnului.

Sursa: ziarullumina.ro (Pr. Ciprian Florin Apetrei)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.