Pentru prima dată, un medic face dezvăluiri incredibile despre sistemul de sănătate argeşean. Într-un memoriu adresat tuturor instituţiilor publice din judeţ, doctorul ginecolog Geanina Dragnea demască neregulile şi mizeria umană şi profesională din secţiile de Obstetrică-Ginecologie din Spitalul Judeţean. Tot în memoriu este prezentat şi un caz concret de malpraxis. O femeie a efectuat la Spitalul Judeţean trei examene Papanicolaou, plus trei examinări ginecologice, la trei medici diferiţi, şi toate i-ai ieşit OK.
Din nefericire, femeia avea deja cancer de col uterin, într-o formă avansată. În urmă cu o lună, pe masa principalelor instituţii cu atribuţii sanitare din judeţ şi nu numai, Direcţia de Sănătate Publică, Colegiul Medicilor, Casa de Asigurări de Sănătate, Consiliul Judeţean, Prefectură, a ajuns un memoriu, redactat şi semnat de un tânăr medic ginecolog din judeţ, Geanina Dragnea. Cu mult curaj, doctoriţa în cauză este prima ce îndrăzneşte să rupă tăcerea în ceea ce priveşte „deontologia” şi „competenţa” unor colegi de breaslă, mai vechi în meserie, dar, potrivit demonstraţiei sale, aproape nuli profesional. În acelaşi raport se arată că există, şi în acest moment, în Spitalul Judeţean, ginecologi ce nu ştiu să folosească… ecograful. Redăm în continuare memoriul integral, aşa cum a fost el redactat de doctoriţa Geanina Dragnea.
„Prin această sesizare aş dori să trag un semnal de alarmă asupra situaţiei ruşinoase în care se găseşte Argeşul în ceea ce priveşte cancerul de col uterin”
Memoriu
Mă numesc Geanina Dragnea, sunt medic specialist de obstetrică-ginecologie şi lucrez în Piteşti de 3 ani. Prin această sesizare aş dori să trag un semnal de alarmă asupra situaţiei ruşinoase în care se găseşte judeţul Argeş în ceea ce priveşte cancerul de col uterin. În activitatea mea într-un cabinet de ginecologie din Piteşti m-am confruntat mai frecvent decât m-aş fi aşteptat cu patologia colului uterin. Am constatat că, în Piteşti, aceasta este foarte puţin cunoscută!
Pe de o parte, aspectele normale ale colului sunt tratate, incorect şi nejustificat, iar pe de altă parte leziunile pre-canceroase sau canceroase ale colului sunt frecvent neobservate de către ginecologii argeşeni, fie din cauza unei superficialităţi incredibile, fie a unei îngrozitoare incompetenţe. Cel mai recent exemplu este cel al unei doamne de 58 de ani care şi-a efectuat examenul Papanicolaou în Spitalul Judeţean, periodic (la 2 ani), în ultimii 6 ani, acesta fiind, de fiecare dată, normal şi a fost examinată în ultimele 6 luni de 3 ginecologi, angajaţi ai spitalelor publice argeşene (ginecologi cu mulţi ani de experienţă(!?), doi din Spitalul Judeţean şi unul din Spitalul Curtea de Argeş), care au tratat-o cu ovule pentru „cervicită”.
Femeia fusese la consulturi atât de frecvente deoarece, la spălatul intravaginal, constatase o modificare la nivelul colului. La examinarea ginecologică, am constat un cancer cervical stadiul II. Concluzia acestui caz este că suntem atât de înapoiaţi din punct de vedere medical, încât am ajuns în situaţia ca depistarea cancerului de col să se realizeze prin autoexaminare, nicidecum ca în ţările civilizate, prin Testul Papanicolaou şi colposcopie. Am observat, în cei trei ani de când lucrez în acest oraş, că biologii şi anatomopatologii au o experienţă extrem de redusă pentru citirea unui frotiu Babeş-Papanicolaou şi mulţi ginecologi din spitalele publice nu recunosc leziunile canceroase, uneori nici cele în stadiu avansat, nemaivorbind de cele pre-canceroase.
Am aflat de la paciente că anumiţi medici de familie sau chiar specialişti ginecologi indică efectuarea examenului Papanicolaou după vârsta de 40 de ani, deşi se ştie faptul că incidenţa maximă a cancerului de col este între 35-55 de ani şi că scopul unui examen nu este depistarea cancerului de col, ci depistarea şi tratarea leziunilor precaceroase, care apar cu ceva ani înaintea cancerului invaziv. Efectuarea acestui test, conform tuturor ghidurilor de practică medicală, se indică a se efectua periodic, la scurt timp de la începerea vieţii sexuale.
Aşa se explică situaţia alarmantă pe care am obţinut-o prelucrând datele publicate pe pagina de internet a Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică şi pe care am comparat-o cu cea naţională şi a OMS. Astfel, în 2008, în Europa incidenţa cancerului de col uterin a fost de 10,1 cazuri la suta de mii de femei, în România – 23 de cazuri la suta de mii, iar în Argeş – 34,27 de cazuri la suta de mii de femei, ca în Africa de Est sau de Sud. Între 2006 şi 2010, incidenţa în Argeş a fost relativ constantă, variind uşor, între 30,7 şi 44,5 la suta de mii de femei (în ciuda programelor de prevenţie), situaţie comparabilă cu cea din cele mai sărace zone ale Africii, în care nu există programe de prevenţie. De asemenea, în timp ce mortalitatea prin cancer de col uterin, în Europa, în 2008, a fost de 3,9 cazuri la suta de mii de femei, în România a fost de 11,8 (de trei ori mai mare), iar în Argeş a fost cu mult mai mare, similară, din nou, cu cea din regiunile defavorizate ale Africii. Astfel, în Argeş, în 2009 -17,33 la suta de mii de femei (de 4,5 ori mai mare), iar în 2010- 20,37 (de 5 ori mai mare). Din aceste statistici rezultă că în judeţul Argeş, în ciuda unui aşa-zis program de prevenţie al cancerului de col uterin, cancerul evoluează în mod natural, măsurile de prevenţie, dar şi de depistare fiind total insuficiente, boala fiind descoperită adesea în stadii care depăşesc posibilităţile terapeutice. Mortalitatea ar fi cu mult mai mică dacă măcar măsurile de depistare în stadii precoce (I sau II) ar funcţiona, cunoscut fiind faptul că, în stadiul IA, supravieţuirea la 5 ani este de 96-99%, în stadiul IB de 80-90%,în stadiul II de 65-69%, în timp ce în stadiul III este de 40-43% şi în stadiul IV este de 15-20%. Se ştie că diagnosticul precoce poate fi obţinut prin mijloace simple: examinarea atentă a colului cu valve, examenul Papanicolaou, colposcopie, biopsie. Pentru a completa imaginea acestui dezastru, trebuie ştiut că un cancer de col în stadii avansate reprezintă o situaţie extrem de grea nu numai pentru bolnave, ci şi pentru cei ce le îngrijesc. Bolnavele ajung într-o stare de mizerie fizică greu de imaginat prin apariţia de fistule (comunicări) între vagin şi vezica urinară, între vagin şi rect, de dureri înfiorătoare, prin necesitatea unor intervenţii mutilante de gen colostoma şi uretrostomă pentru a mai prelungi ceva timp chinul lor de a supravieţui.
Este probabil mult prea mult să amintesc că, pe lângă problemele locale de prevenţie şi depistare, sunt probleme tot atât de grave prin lipsa aparatelor de radioterapie, care, am aflat din discuţiile cu colegii, ar fi putut ajunge cu ceva timp în urmă şi la Piteşti dacă în Spitalul Judeţean s-ar fi dorit acest lucru. Nu ar mai fi fost astfel necesar pentru atâţia bolnavi şi familiile lor să bată drumul Piteşti-Bucureşti, să consume timp şi bani degeaba pentru a ajunge la clinicile oncologice din Bucureşti, şi aşa supra aglomerate.
Spitalul Judeţean Argeş participă la Programul Naţional de Prevenţie a Cancerului de Col Uterin însă, din moment ce în spital nu se efectuează colposcopie, mă întreb, şi cred că v-ar interesa şi pe dumneavoastră, care este algoritmul de diagnostic şi terapeutic pentru cazurile care se adresează Spitalului Judeţean, în caz de rezultat anormal al citologiei Papanicolaou.
Pacientele nu ar trebui să ajungă la Bucureşti pentru efectuarea colposcopiei, această investigaţie ar trebui să fie efectuată de majoritatea ginecologilor, nu numai de „profesori”, şi ar trebui să reprezinte un compartiment specializat în cadrul secţiilor de ginecologie. În schimb, unii dintre medicii spitalului judeţean scriu în reviste de informare medicală a publicului articole despre „sexul la birou care scapă de stres şi creşte productivitatea muncii” (vezi Curierul medical din 27 aprilie 2011) în loc să promoveze măsurile de profilaxie ale bolilor cu transmisie sexuală.
Secţiile de ginecologie ale spitalelor publice argeşene, inclusiv ale Spitalului Judeţean au ca activităţi principale realizarea de chiuretaje şi de naşteri necomplicate sau cezariene, deşi obstetrica şi ginecologia au evoluat mult în… ultima sută de ani. Chiar şi aceste activităţi sunt realizate la un nivel nesatisfăcător pentru paciente, din moment ce multe femei (28% din femeile argeşene şi 50% din femeile piteştene) preferă ca, în travaliu să efectueze drumul spre Bucureşti sau Braşov, riscând viaţa lor şi a copilului lor, decât să nască în spitalele publice argeşene. De aceea am ajuns în situaţia ca autoexaminarea să devină o metodă mai eficientă decât efectuarea periodică în spital a examenului Papanicolaou şi examinarea ginecologică la intervale scurte efectuate de medicii specialişti şi primari din spitalele argeşene.
De aceea situaţia Argeşului e similară cu a Africii, şi probabil nu numai în cazul cancerului de col. Spitalele, Casa de Asigurări, DSP, ar trebui să fie preocupate permanent de îmbunătăţirea serviciilor oferite pacienţilor care plătesc asigurări de sănătate. Pentru rezolvarea problemelor ar fi nevoie de formarea de biologi şi anatomopatologi competenţi, angajarea de medici cu competenţe pentru activităţile ginecologice (colposcopie, ecografie, laparoscopie, histeroscopie) care ar fi trebuit să intre de mult în practica secţiilor de ginecologie.
Structurile cu putere de decizie ar trebui să fie preocupate de rezolvarea acestor probleme, nu să încurajeze fenomenul migraţiei către Bucureşti a pacienţilor şi să descurajeze medicii tineri care vor şi pot să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei. Este inacceptabil ca în secţiile de ginecologie să nu se efectueze colposcopie, laparoscopie, histeroscopie, ca ecografia să nu fie utilizată de rutină, fiind vorba despre tehnici apărute de suficient de mult timp ca să fi fost preluate chiar şi de un Spital Judeţean.
Pentru remedierea acestor probleme este nevoie de dorinţa de a le rezolva şi de implicare, de promovarea medicilor competenţi, investiţiile necesare având costuri reduse, faţă de beneficiile obţinute. Cred că este inacceptabil să gândim şi să afirmăm că „ştim situaţia, dar nu se poate face nimic”.
Sper că aceste date să determine atenţie şi acţiune pentru remedierea acestor grave şi ruşinoase probleme ignorate atâta timp.
Vă rog să luaţi atitudine, pentru că nepăsarea este letală!
Părerea şi soluţiile dumneavoastră mă interesează atât ca locuitor al Piteştiului, ca plătitor de asigurări de sănătate, cât şi ca medic, ce ar putea să contribuie la remedierea acestor probleme, dar nu i s-a oferit oportunitatea.
Cu dorinţa de mai bine şi încredere în buna dumneavoastră credinţă, Doctor Geanina Dragnea
16.05.2011
