Cum ar fi arătat Argeşul după 1990 dacă Nicolae Ceauşescu nu ar fi fost împuşcat

4,956 views

PROGRES, DUPĂ AL XIV-LEA CONGRES… În urmă cu 27 de ani, în noiembrie 1989, cu doar o lună înainte ca regimul comunist să cadă, iar Nicolae Ceauşescu să fie împuşcat, acesta lansa programul de dezvoltare a judeţului Argeş pe următorul cincinal, 1990 – 1995. Judeţul nostru era prezentat tot mai prosper în documentele Partidului Comunist, iar, în perioada 1990-1995, urma să cunoască o ascensiune economică fulminantă în toate domeniile. Pe lângă binecunoscutele realizări măreţe din „Epoca de Aur”, Transfăgărăşanul, Dacia sau Petrochimia, Argeşul ar fi avut parte şi de perfecţionarea serviciilor publice, creşterea nivelului de trai, modernizarea localităţilor, creşteri semnificative în agricultură, electrificarea a 100 de km de cale ferată, dar şi o linie de tramvai între Piteşti şi Mioveni.

Astfel, Programul -Directiva şi Tezele Congresului al XIV-lea-  urmărea ritmuri de creştere la toţi indicatorii de dezvoltare economico-socială a judeţului Argeş. Şi, pentru că agricultura era printre cele mai importante ramuri ale economiei naţionale, aceasta urma să înregistreze creşteri masive, în intervalul 1990 – 1995, la nivelul Argeşului. Producţia agricolă ar fi crescut, într-un ritm mediu anual cu 5%, şi, se previzionase ca în 1995 să fie cu 27,6 mai mare decât în 1990. La cereale, în special grâu şi porumb, se urmărea o producţie de 35 – 40 milioane de tone anual. Pentru finalul anului 1995, era prevăzut ca suprafaţa agricolă a judeţului să ajungă la 353.166 ha. Suprafaţa arabilă ar fi ajuns şi ea în 1995 la 193.800 ha, comparativ cu cea de 2.848 ha din 1990.

Şi în domeniul investiţiilor, documentele vremii subliniază schimbări semnificative. Erau prevăzute fonduri de investiţii, pe întregul cincinal, de 43 de miliarde de lei, din care 20 de miliarde în domeniul construcţii-montaj. 14.800 de apartamente urmau să fie date în folosinţă în următorul cincinal în tot judeţul, plus alte 22 capacităţi de producţie.

Pentru producţia industrială a judeţului se apreciase o dezvoltare anuală de 5,9%. Cea mai mare creştere ar fi înregistrat-o însă producţia de energie electrică, estimată să fie în 1995, mai mare cu 7,5 procente decât în 1990. De o mare extindere s-ar fi bucurat şi producţia industriei mici şi a prestării de servicii, valoarea celei din urmă  urmând să fie mai mare la finalul cincinalului cu un miliard de lei. Tot în programul de dezvoltare lansat în noiembrie 1989, Ceauşescu a prevăzut sarcini mobilizatoare şi în ceea ce priveşte contribuţia Argeşului la schimbul internaţional de valori materiale. Astfel, volumul exporturilor din 1995 ar fi fost cu 27,5% superior celui din 1990. În ceea ce priveşte transportul feroviar, la nivelul judeţului Argeş urma să fie electrificaţi 96 de kilometri de cale ferată, plus dublarea numărului de autobuze de transport urban.

La Mioveni, urma să fie construit un stadion ultramodern

Perspectivele de modernizare a localităţilor cuprinse în programul comunist, au vizat şi oraşul Mioveni. Deşi, a fost conturat ca un oraş cu o arhitectură modernă, cu un frumos centru civic şi numeroase locuinţe, dezvoltarea nu avea să se oprească aici, conform obiectivelor PCR. Mai mult decât atât, se dorea o dezvoltare pe toate planurile şi, în anii 1990-1995,  se prevăzuse a se da în folosinţă un spital, un cinematograf, câte 200 de apartamente pe an, costurile acestor investiţii ridicându-se la 20 de miliarde lei. De asemenea, se avea în vedere creşterea populaţiei cu peste 36.000 de locuitori la sfârşitul lui 1995.

Printre obiectivele care ar fi trebuit înfăptuite se mai găsea şi construirea unui stadion ultramodern, precum şi, amenajarea unei linii electrice pentru tramvai care să faciliteze  transportul de mărfuri şi călători dintre Piteşti şi Mioveni.

Comments

comments