DINCOLO DE NORI… Transfăgărăşanul şi Transalpina, cele două mari trasee care traversează Carpaţii Meridionali, şi-au disputat titlul de cel mai înalt drum din România, dar amândouă pierd în faţa unui alt drum din Argeş, cel care traversează masivul Iezer şi urcă până la o altitudine de 2.350 de metri.

Deşi se spune că cele mai înalte drumuri din România sunt Transalpina (2.145 de metri altitudine) şi Transfăgărăşanul (2.034 de metri), în realitate însă lucrurile nu stau deloc aşa.Conform şefului Salvamont Argeş, Ion Sănduloiu, cel mai înalt drum din ţară se află tot în judeţul nostru şi atinge o altitudine de 2.350 de metri. „Drumul începe la Lereşti, pe unul dintre braţele laterale ale Barajului Râuşor, Târgului, şi urcă spre Culmea Portăreasa şi Lacul Portăreasa, iar mai apoi pe creasta Iezerului, către Vârful Iezerul Mare, unde se atinge altitudinea maximă. Drumul coboară apoi către Crucea Ateneului şi de acolo se pleacă către Culmea Văcarea şi coboară către Cabana Voina. Traseul este extraordinar, foarte frumos şi poate fi parcurs cu maşina. Sigur cu un 4×4, dar se poate face şi cu Loganul, dacă nu ţineţi prea mult la el. Mai ales prima parte, până la Văcarea. Merge şi o camionetă! La coborâre, fiind însă mai abrupt, traseul e ceva mai dificil. Cel mai frumos este însă pe bicicletă!”, spune Sănduloiu, şeful Serviciului Salvamont Argeş, unul dintre oamenii care cunosc foarte bine traseul.

Aşadar, Munţii Leaota şi Bucegi, cu  releul TV de pe Coştila, Munţii Ciucaş şi Piatra Craiului pot fi admiraţi în toată splendoarea de pe acest drum, iar creasta masivului Iezer-Păpuşa poate fi cuprinsă dintr-o privire. „Vârfurile Negoiu şi Moldoveanu pot fi atinse cu mâna, evident, ca iluzie optică! Iezerul are avantajul de a fi ceva mai la sud faţă de linia Carpaţilor Meridionali, astfel că are o privelişte panoramică către toţi munţii din jur. Se vede bine aproape tot: Făgăraşul, Căpăţânii, toţi munţii! Mai ales toamna şi iarna, când e frig şi întreaga umezeală condensează, iar cerul se limpezeşte, imaginea e ca de cristal. Se poate vedea chiar şi Parângul”, mai spune Ion Sănduloiu.
Drumul mai trece pe lângă Lacul Iezer-Portăreasa, unul dintre cele mai interesante lacuri glaciare, înconjurat de vegetaţie din specii rarisime, declarat monument al naturii şi arie protejată de interes naţional, fiind o rezervaţie naturală de tip mixt. Nu lipsită de interes este şi stâna de pe Văcarea, unul dintre cele mai izolate şi mai puţin poluate locuri din zona noastră.

De asemenea, coborârea prin pădurile ce mărginesc lacul Pecineagu este una extraordinar de palpitantă, prilej de a observa bogăţia florei naturale şi chiar a faunei, pădurile fiind încă populate cu numeroase specii de animale. Din acest punct de vedere, Argeșul şi-a păstrat astfel în portofoliu drumul cel mai aproape de Cer, numai că promovarea sa de către autorităţi lasă de dorit.

Comments

comments