Proiectul de lege pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate a fost respins, marţi, de Senat, fiind înregistrate 66 de voturi “pentru”, 6 abţineri şi 36 de voturi “împotrivă“.

Proiectul iniţiat de Guvern prevede înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Gestionare a Bunurilor Sechestrate, instituţie care se va ocupa de recuperarea prejudiciilor provenite din infracţiuni şi care va funcţiona în subordinea Ministerului Justiţiei.

Din cele 66 de voturi exprimate pentru susţinerea proiectului de lege, 53 au venit din partea grupulu PSD, un vot din partea PNL, şapte din partea UDMR, patru de grupul Liberal conservator şi un vot venit de la un independent. În ceea ce priveşte opoziţia faţă de proiectul de lege, adică 36 de voturi „împotrivă“, 29 de liberali şi-au exprimat nesusţinerea proiectului de lege, la fel ca şi patru membri ai grupului PSD, un reprezentant al Liberal Conservatorilor şi un independent. De asemenea, şase senatori au ales să se abţină la acest vot, patru din partea grupului PSD şi doi din partea PNL.

Legat de senatorii care reprezintă Argeşul în Parlament, liberalii Ion Popa şi Ionuţ Elie Zisu au votat împotriva acestui proiect, iar pesediştii Constantin Tămagă şi Şerban Valeca au fost deacord cu acest proiect privind confiscarea averilor de la inculpaţii sau condamnaţii pentru infracţiuni.

Senatul este prima cameră sesizată, votul final urmând a fi dat în Camera Deputaţilor.

Ce prevede proiectul

Rolul Agenţiei constă în facilitarea urmăririi şi identificării bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni care pot face obiectul unui sechestru sau confiscare în cursul unor proceduri penale. Agenţia va fi condusă de un director general, numit din ordin de ministerul Justiţiei pe o perioadă de patru ani şi poate să ocupe funcţia maxim două mandate. În vederea numirii, directorul general trebuie să îndeplinească, printre altele, condiţia de a fi ocupat în ultimii cinci ani funcţia de judecător, procuror sau să facă parte din personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor sau procurorilor. Din perspectiva noastră, în această structură vor fi în principal magistraţi, care oricum au aceste garanţii, n-au voie să facă parte din nicio structură politică. E o formă de garanţie pe care noi am vrut la vremea respectivă să o avem la nivelul textului de lege, a spus Cazanciuc. Ministrul Justiţiei a omis faptul că în conducerea instituţiei nu vor fi doar magistraţi, ci şi oameni numiţi politic.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI