ACUZAŢII LA NIVEL ÎNALT Conform unui raport al Curţii de Conturi a României făcut public săptămâna trecută, comisiile locale din Răteşti, Poiana Lacului, Băbana, Bascov, Miceşti, Piteşti şi Comisia judeţeană a Prefecturii sunt implicate în mafia retrocedărilor din Pădurea Trivale. Retrocedarea ilegală a aproape 200 de hectare din Pădurea Trivale este descrisă pe larg în cel mai recent raport de audit al Curţii de Conturi a României. ”Cazul Trivale” este cap de listă la exemple negative, de trecere ilegală din patrimoniul statului în cel privat şi este considerat de specialiştii Curţii de Conturi unul dintre cele mai grave, din punct de vedere al amplorii şi al numărului de personaje implicate în aceste ilegalităţi.

Primăria propunea, Prefectura valida… Abuzurile statului au fost înlocuite cu abuzuri împotriva statului

Potrivit raportului Curţii de Conturi a României, în perioada 1990-2012, suprafaţa fondului forestier proprietate publică a statului s-a redus cu 3 milioane de hectare prin retrocedări pe legile de fond funciar.
În ceea ce priveşte retrocedările din Pădurea Trivale, raportul Curţii este cât se poate de clar: „Atribuiri preferenţiale de amplasamente în pădurea Trivale s-au făcut urmărindu-se realizarea de beneficii imobiliare. Mai multe comisii locale de pe raza judeţului Argeş (Răteşti, Poiana Lacului, Băbana, Bascov, Miceşti şi Municipiul Piteşti), au propus, iar Comisia judeţeană Argeş a validat, (în unele cazuri, contrar prevederilor legale, a revalidat) reconstituiri de drepturi de proprietate în pădurea UP (Unitatea de Producţie) II Trivale, deşi această pădure a fost întotdeauna în proprietatea Statului. Amplasamentele fostelor proprietăţi solicitate nu s-au identificat în teren, nu s-a constatat dacă sunt libere, nu s-au propus amplasamente vecine dacă cele solicitate erau ocupate prin puneri în posesie anterioare ca urmare a aplicării legilor fondului funciar, ci s-a trecut pur şi simplu la atribuirea de amplasamente în UP II Trivale.
Şi mai grav este faptul că s-au reconstituit drepturi de proprietate în pădurea Trivale fără a exista înscrisuri doveditoare din care să rezulte că autorul deposedat, în numele căruia se făcea solicitarea, a deţinut cu adevărat terenuri forestiere, suprafaţa deţinută şi amplasamentul acesteia. În unele cazuri nu existau dovezi certe nici în ceea ce priveşte calitatea de moştenitor a solicitantului. În perioada 2001–2005, s-au făcut reconstituiri după autori diferiţi, deşi autorul deposedat era unul singur, în scopul de a se trece peste limita de 10 ha pădure, impusă de legislaţia în vigoare la acea dată. Prin aceste metode, s-au reconstituit drepturi de proprietate în UP II Trivale în suprafaţă de 192,5 ha, deşi această pădure a fost dintotdeauna a statului şi, prin urmare, nu a putut fi deposedat abuziv niciun fost proprietar particular. Comisiile locale şi comisia judeţeană Argeş, prin actele emise cu încălcarea legii, au translatat proprietatea publică în proprietate particulară, urmărindu-se, aparent „dezinteresat”, creşterea valorii terenurilor pentru moştenitori, fiind evidentă valoarea imobiliară a unor astfel de terenuri. Dacă o altă pădure din judeţul Argeş, şi anume pădurea Găvana, căzuse deja victima intereselor imobiliare, nici pădurea Trivale nu era departe. Tehnicile erau deja „brevetate: vânzări succesive, fragmentări şi lotizări; emiterea de către primării a unor adeverinţe în care se menţionează categoria de folosinţă – teren agricol; încheierea altor contracte de vânzare în care se menţionează noua categorie de folosinţă; obţinerea avizelor de scoatere din circuitul agricol; defrişarea arborilor; introducerea în intravilan prin PUZ; obţinere de certificate de urbanism şi apoi de autorizaţii de construcţie”.
Aşa este descris, în detaliu, în respectivul raport, mecanismul de puneri ilegale în posesie în Pădurea Trivale.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI