CULTURI MODERNE După ce, în ultimii câţiva ani, fermierii argeşeni au făcut în sudul judeţului oarece culturi experimentale, precum cele de soia şi… muştar, anul acesta în „modă” a intrat o altă plantă deosebită: porumbul zaharat. Atraşi de subvenţiile foarte mari, şase tineri  întreprinzători din domeniu, aplicanţi pe Măsura 112 „Instalarea Tinerilor fermieri”, şi-au făcut proiecte prin care vor să cultive porumb… de fiert. Porumbul zaharat sau porumbul de fiert este una dintre cele mai recente culturi apărute în peisajul agriculturii româneşti. Poate fi considerată o cultură rentabilă, mai ales datorită faptului că acest porumb se culege mai repede decât cel obişnuit, producţia poate ajunge şi la 100.000 de ştiuleţi la hectar, iar preţurile de desfacere sunt relativ bune, chiar şi de peste 1 leu pe ştiulete. Cunoscută şi sub numele de „porumb dulce”, planta a fost cultivată a fost realizată pentru prima dată în Covasna, acum trei ani. Între timp, a fost introdusă în aplicaţia pentru Măsura 112, în urma căreia tinerii fermieri ce se instalează prima dată într-o zonă pentru a desfăşura activităţi agricole pot obţine până la 40.000 de euro dacă se apucă de cultivat aşa ceva şi dacă, timp de câţiva ani, se ocupă de producţie şi de mărirea fermelor astfel încât an de an aceasta să se extindă. Potrivit celor care au cultivat deja porumb de fiert, costurile totale de producţie se ridică la aproximativ 6.000 de lei/hectar. Lucrările tehnologice sunt aceleaşi ca şi la porumbul convenţional, cu deosebirea că porumbul zaharat se culege după doar 75-90 de zile, când boabele sunt „în lapte”. Cumpărătorii au început şi ei să apară: reţelele internaţionale de magazine precum Kaufland sau Lidl, dar şi fabricile de conserve.

În Argeş, avem deja şase fermieri interesaţi să înceapă cultura de porumb dulce: trei la Izvoru şi câte unul la Şerbăneşti, Lunca Corbului şi Răteşti. „Tuturor le-au fost aprobate proiectele şi urmează ca, în cel mai scurt timp, să semnăm contractele. Partea bună pentru ei este că porumbul dulce nu e considerat cereală, ci e trecut în capitolul legumicultură, de aceea a fost posibilă ca soluţie pentru crearea de noi ferme”, ne-a declarat Gheorghe Iliescu, directorul OJPDRP Argeş.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI