Joi, 30 iunie, primul ministrul al României, Dacian Cioloș, a întreprins o vizită la Mioveni, la Automobile Dacia Renault, unde s-a întâlnit cu conducerea Automobile Dacia Renault, precum și cu reprezentanții administrației publice județene și locale – prefectul Cristian Soare, președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, primarul orașului Mioveni, Ion Georgescu.

Discuțiile au vizat stadiul proiectului tronsonului de autostradă dintre Pitești și Sibiu, Transfăgărășanul, programul Rabla, precum și susținerea în dezvoltarea cercetării tehnologice și a învățământului profesional, în special în domeniul auto.

Iată, integral, declaraţia oferită de premierul Cioloş la sfârşitul vizitei.

„Am vrut să fac această vizită ca să pot să văd concret cum evoluează lucrurile, pentru că nu o să spun o noutate, este de un mare interes pentru noi, pentru Guvernul României ca investitori precum Dacia Renault să-şi continue activitatea în România şi să şi-o dezvolte. Vrem să continuăm să creștem competitivitatea acestui sector, pentru că creşterea economică a României pe care o avem în momentul de faţă şi cu care sigur ne mândrim, nu va avea un impact pozitiv asupra oamenilor decât în măsura în care vom continua să creştem şi competitivitatea, în paralel. 

Inginerii şi cercetători care lucrează în centrele de cercetare-dezvoltare tehnologică, scutiţi de impozite şi taxe

Dacia Renault are o contribuţie importantă la această creştere economică, atât prin faptul că creează şi menţine locuri de muncă, dar şi prin capacitatea de export pe care o asigură pentru economia românească. Și pentru că ne dorim ca o astfel de industrie, cum este cea a automobilelor, dar şi celelalte ramuri industriale să evolueze, din discuţiile pe care le-am avut de la începutul mandatului cu diferiţi reprezentanţi ai mediului economic din România am înţeles că pentru a creşte competitivitatea avem nevoie de a stimula cercetarea şi dezvoltarea tehnologică, care să-şi aducă contribuţia la creşterea acestei competitivităţi. Și cum în ultimii ani am văzut efectul pozitiv pe care facilităţile fiscale pentru cei care lucrează în domeniul IT, de exemplu, le-au avut asupra asupra acestui sector, am hotărât să aplicăm aceeaşi logică şi pentru cercetare-dezvoltare tehnologică, astfel încât chiar săptămâna aceasta am decis în guvern ca începând cu luna august sau începând cu salariile lumii august, pentru toţi care lucrează – ingineri, cercetători –  care lucrează în centrele de cercetare-dezvoltare tehnologică, cum este şi Centrul de la Titu al Uzinelor Dacia Renault, dar şi alte companii care au astfel de centre de dezvoltare să eliminăm impozitele şi taxele pe salarii, ceea ce înseamnă o creşte proporţională a veniturilor cercetătorilor. În felul acesta, vrem în acelaşi timp, să atragem tineri în acest domeniu al cercetării-dezvoltării, unde România are potenţial, dar şi să reducem pe cât posibil migraţia forţei de muncă calificate a inginerilor, a specialiştilor care, de multe ori, după o experienţă de câţiva ani în astfel de centre de cercetare-dezvoltare tehnologică din România plecau în altă parte pentru că salariile sunt mai mari. Sigur că această creştere proporţională cu reducerea taxelor, impozitelor nu este o creştere foarte mare, dar este un semn că pentru stat, pentru guvern acest domeniu este important şi vom căuta în continuare şi alte facilităţi pentru a stimula acest sector, pentru că România poate nu doar să ofere forţă de muncă calificată la costuri competive, dar poate să ofere şi materie cenuşie foarte competitivă, bine calificată. Și vrem să atragem şi alţi investitori să investească nu doar în partea de producţie, dar şi în partea de cercetare şi dezvoltare tehnologică. Altfel spus, producţia din sectorul industrial din România să se amelioreze şi datorită materiei cenuşii pe care o producem în România.

Rabla, un program pentru mediu dar şi pentru protejarea locurilor de muncă din industria automobilului
 
Dincolo de aceasta am discutat şi despre faptul că am pus în aplicare acum Programul Rabla pentru acest an, cu o sumă relativ consistentă, care ar trebui să continue stimularea achiziţionării de vehicule noi şi, în felul acesta, înlocuirii vehiculelor poluante sau a celor care şi-au depăşit deja perioada de utilizare. Avem nevoie să stimulăm piaţa de achiziţii a automobilelor noi nu doar din motive de mediu, dar şi pentru a proteja locurile de muncă pe care le avem în România şi a stimula în continuare investiţiile producătorilor de automobile în România, cum este şi Dacia. (…)

Totodată, ne interesează nu doar dezvoltarea producătorilor auto, cum este Dacia, dar şi a furnizorilor pe care ei îi au. Sigur, companii cum este Dacia-Renault, la instalare au venit şi cu furnizorii lor tradiţionali, dar noi vrem din ce în ce mai mult să dezvoltăm şi gama de furnizori autohtoni, altfel spus să stimulăm şi investiţiile capitalului românesc în întreprinderi mici şi mijlocii care să fie furnizoare ale unor astfel de uzine cum este Dacia-Renault. Şi pentru aceasta avem în vedere ca până la sfârşitul anului să propunem o schemă de finanţare şi de ajutor de stat pentru susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii, cu precădere cele care lucrează în domeniul creativ industrial, care pot să fie furnizori de lungă durată şi competitivi pentru Dacia sau pentru alţi operatori economici industriali care lucrează în acest domeniu.

Învăţământul profesional dual va putea forma chiar şi tehnicieni superiori
 
Totodată, tot un fruct al discuţiilor pe care le-am avut cu industria şi cu, trebuie să spun cu industria auto în special, este şi dezvoltarea legislaţiei naţionale pentru învăţământul profesional dual. Aici am trecut de faza de consultare şi de abordare strategică asupra dezvoltării acestui sector şi suntem deja în faza de elaborare a legislaţiei, urmând ca în următoarele săptămâni, în următoarele luni până în toamnă, să putem adopta nucleul dur al legislaţiei necesare pentru ca învăţământul dual profesional să fie pus pe baze noi, o nouă paradigmă care să includă și o ofertă mai largă de specializări profesionale, dar şi de grade de formare în aşa fel încât să putem merge până la nivelul de tehnicieni superiori formaţi în acest sistem de învăţământ, dar si pentru a permite o mai bună, o mai mare flexibilitate sau un cadru juridic mai clar, mai precis pentru o cooperare între unităţile de învăţământ şi unităţile de producţie. Şi aici ne interesează atât partea de învăţământ ca atare, dar şi partea de practică, de stagii practice ale elevilor sau studenţilor în unităţile de producţie. Şi pentru aceasta, chiar ieri am avut o discuţie cu ministrul fondurilor europene care m-a informat că urmează să lansăm foarte curând un ghid pentru finanţarea unor astfel de stagii practice, care vor viza sectorul industrial, sectorul agricol şi agroalimentar, care va permite contracte, convenţii de stagii pentru elevi şi studenţi între unităţi de învăţământ, între unităţi de producţie, între asociaţii profesionale, în aşa fel încât să putem finanţa cu burse aceste stagii şi să generalizăm pe cât posibil acest gen de formare profesională care să alterneze partea de aprofundare în şcoli cu partea de aprofundare în unităţile de producţie .

Obiectivul Guvernului: încadrarea construcţiei autostrăzii în termenele calendarului Masterplanului de Transporturi

Am discutat un subiect care este, trebuie să recunosc, întotdeauna pe agenda discuţiilor cu industria auto din România, problema infrastructurii. În mod specific ştiu că aici este unanimitate. Şi conducerea uzinei Dacia, dar şi muncitorii, sindicatele, sunt direct interesaţi de avansarea proiectului Autostrăzii Piteşti-Sibiu. Am confirmat conducerii uzinei că acest proiect rămâne între priorităţile pe care le avem în ceea ce priveşte construcţia de autostrăzi. Avem şi finanţarea. Obiectivul nostru este să finalizăm studiul de fezabilitate care, după cum ştiţi, datorită modului cum el a fost gândit şi licitat de la început, modului defectuos în care el a fost gândit şi licitat de la început, a trebuit să prelungim contractul pentru finalizarea lui. Obiectivul nostru este ca până la sfârşitul anului să avem un studiu de fezabilitate bun, consistent, care să ne permită apoi un proiect tehnic şi construcţia autostrăzii în aşa fel încât să putem să menţinem calendarul pe care-l avem în Masterplanul de Transporturi.

Totodată, acest proiect de autostradă va fi şi parte a Legii centenarului care va avea o componentă de infrastructură prioritară pentru România dedicată centenarului şi care, Legea centenarului, va sublinia nu doar prioritatea acestor proiecte, dar şi un cadru instituţional administrativ care să permită accelerarea acestor proiecte de investiţii. Deci din acest punct de vedere întrebarea care se pune nu mai este dacă Autostrada Piteşti-Sibiu va fi construită, ci cât de repede vom reuşi să finalizăm acest proiect care este o prioritate.

Doresc să mulţumesc domnului preşedinte-director general pentru organizarea acestei vizite. Doresc să mulţumesc autorităţilor locale pentru modul în care susţin acest proiect. Cu toţii ştim că pentru Argeş, Dacia este nu doar o emblemă, dar este şi o componentă esenţială a activităţii economice de aici şi pot să vă asigur că veţi avea tot sprijinul guvernului pentru ca Dacia să rămână şi să se dezvolte în România şi cred eu că din acest punct de vedere o competiţie privind rapiditatea dezvoltării acestui sector între Dacia-Renault şi între Ford este una din care toată lumea ar trebui să aibă de câştigat şi, în primul rând, cetăţenii României. Mulţumesc!”

Comments

comments