AMINTIRI DIN EPOCA DE AUR! Pentru că era deputat de Piteşti în Marea Adunare Naţională (din 1952 şi până în 1969), Nicolae Ceauşescu era blând cu prim-secretarii de la Argeş atunci când făcea bilanţul producţiilor agricole pe judeţe.
Tot la Piteşti, Nicolae Ceauşescu a înfiinţat prima filială a Blocului Democratic din Argeş, o rădăcină a viitorului Partid Comunist Român. Mai mult, a tipărit şi un ziar de propagandă, intitulat „Omul liber”.
Înainte de a ajunge preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceuşescu a fost secretarul Comitetului Central şi supraveghea activitatea prim-secretarilor din Partidul Muncitoresc Român, transformat ulterior în PCR.
Domeniul său de „activitate” era agricultura. Încă de atunci, din anii ‘60, imediat după colectivizare, Ceauşescu avea obsesia producţiilor agricole record, pentru „realizarea planului” şi a demonstra ce beneficii a adus colectivizarea. Printre sarcinile pe care le avea în calitatea de secretar al CC, Ceauşescu se ocupa şi de manageriatul prim-secretarilor Comitetelor Regionale de partid şi conducea şedinţele în care se raportau împlinirile şi neîmplinirile din fiecare regiune a ţării.
O astfel de şedinţă s-a desfăşurat pe 20 octombrie 1962. Au participat prim-secretarii şi secretarii cu probleme economice ai comitetelor regionale, precum şi preşedinţii Sfaturilor Populare. Pe post de raportor de la regiunea Argeş a fost Ştefan Matei.
În plină toamnă, două probleme frământau conducerea ţării de la acea vreme: însămânţările şi realizarea „sarcinilor de predare a contractelor” la unele produse. Pe rând, fiecare invitat a raportat datele despre recoltarea porumbului, grâului, fasolei, cepei şi starea şeptelului. Se citeau mai întâi cifrele propuse în planul economic pe anul 1962, apoi cele realizate pe „teren”.
Îngăduinţă faţă de recoltele dezastruoase din judeţ Argeş
Pe Ştefan Matei, de la regiunea Argeş, Ceauşescu îl ştia bine, deoarece fostul dictator era, încă din 1952, deputat de Piteşti în Marea Adunare Naţională. De aceea a şi fost mai îngăduitor cu el, deşi rezultatele prezentate la nivelul judeţului nu erau nici pe departe bune. Ca şi ceilalţi, Matei a prezentat mai întâi datele statistice. Din recolta de porumb se pierduse recolta de pe 47.000 de hectare, o suprafaţă total compromisă.
Îndemnat să detalieze rezultatele Gospodăriilor Agricole Colective din Argeş, Matei a continuat: „din 144.837 de hectare însămânţate cu porumb boabe, s-au pierdut 47.342 de hectare”.
Pe „baza analizei”, activistul de la Argeş promitea însă o producţie totală de 103.078 de tone la porumb. Calculase şi obligaţiile GAC din regiune către stat, circa 47.000 de tone, şi alte obligaţii, seminţe, fondul de ajutor şi de furaj, circa 23.000 de tone. Zăpăcit la cap de atâtea cifre, Ceauşescu a cerut: „să o luăm încă o dată de la început”, dar a solicitat şi lămuriri despre metoda de calcul a lui Ştefan Matei.
După ce a explicat minute bune cum socotise, Matei a cerut ca Argeşul să fie scutit, din planul iniţial, de 17.000 tone de porumb obligaţii către stat. Imediat, Ceauşescu a aprobat: „Să i se reducă Argeşului cu 17.000 de tone cota de porumb”.
Văzând că are trecere la Ceauşescu, Matei a plusat şi cu o cerere de 5.400 de tone de porumb ajutor de la fondul central al statului, moment în care Ceauşescu l-a repezit: „Nu, că asta trebuie aprobat!”.
Dacă alţi prim-secretari au fost certaţi crunt de Ceauşescu pentru nereuşitele din agricultură, pe Ştefan Matei l-a iertat şi de recoltele slabe la ceapă şi fasole, cerându-i în schimb ca Argeşul să îndeplinească măcar „planul” la producţia de mere.
