StolniciJoi, 29 mai va avea loc la Stolnici cea de-a XXVI-a ediţie a Festivalului Căluşului Argeşean, organizat de autorităţile locale, de care se vor bucura atât oamenii locului, dar şi invitaţi din toate zonele ţării. Marea sărbătoare va avea loc la Căminul Cultural din comuna Stolnici şi va începe de la ora 15.00. Programul este unul bine pus la punct de primarul Sevastian Pupăză Roşu, iar invitaţii se vor putea bucura de prezenţa mai multor ansambluri floclorice ca: ansamblul folcloric „Floricica” din comuna Bârla, ansamblul folcloric „Mugurelul” din Costeşti şi ansamblul folcloric „Junior” al Casei de Cultură Costeşti, dar şi fomaţii de căluşari din comunele Hârseşti, Stolnici, formaţia de căluşari a Şcolii Gimnaziale Stolnici, formaţia de căluşari „Tigrii Carpaţilor” Lunca Corbului, formaţia de căluşari „Doina Bascovului” din comuna Bascov şi formaţia „Junii Căluşari” din comuna Sîrbii Măgura din judeţul Olt. Atmosfera va fi întreţinută şi de Ansamblul folcloric Dorul şi Orchestra Doina Argeşului ale Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Argeş. Tudoriţa Gorjanu, Ioana State şi formaţia de muzică populară „Tradiţional” din Piteşti, interpreţi care fac cinste folclorului românesc vor fi invitaţii speciali ai evenimentului. Manifestarea se va încheia la miezul nopţii cu un minunat foc de artificii. „Călușul este un joc cu adânci rădăcini în istoria neamului românesc, care păstrează încă tradiția din tată-n fiu. Ne vom bucura de prezența mai multor ansambluri de calușari din Argeș și Olt, precum și de o seamă de invitați care fac cinste folclorului românesc, iar manifestările se vor încheia la miezul nopții, cu un minunat foc de artificii. Îi așteptăm pe toți locuitorii comunei, dar și pe cei din localitățile învecinate să se bucure alături de noi”, precizează Sevastian Roșu Pupăză, primarul comunei Stolnici.
„Căluşul argeşean“ este sărbătorit, anual, în comuna unde a luat, practic, naştere şi tradiţionalul dans popular. Prin urmare, odată cu sărbătorirea Înălţării Domnului, are loc şi acest festival, la care sunt invitate să participe formaţii de căluşari din comunele învecinate, dar şi din alte judeţe.

Căluşul, un dans spectacol recunoscut la nivel internaţional

Mărturiile pe care le avem începând cu secolul al XVIII-lea ne arată că întotdeauna Căluşul a fost considerat de popor ca un mare spectacol. În tot sudul Munteniei, cu epicentrul în zona comunei Stolnici, judeţul Argeş, el a devenit un dans de virtuozitate şi, ca atare, lipsit de vechile interpretări superstiţioase şi de elementele care oglindeau aceste interpretări, a intrat şi în mişcarea artistică de amatori. Prin jocul Căluşului, dansatorii noştri au câştigat până acum două mari premii internaţionale, unul la Festivalul Internaţional de Dansuri de la Londra, din 1936, şi altul la Concursul Internaţional de Dansuri Populare de la Langolen, în 1957. Pentru marea lui frumuseţe, pentru varietatea figurilor, dinamica mişcărilor şi ritmul lui deosebit, el este astăzi unul dintre cele mai iubite dansuri ale poporului nostru şi una din marile realizări artistice ale folclorului românesc, făcând parte din programul echipelor artistice de amatori şi ale ansamblurilor populare profesioniste. Desprins de legăturile superstiţioase, el este de multă vreme, în viaţa satelor şi a mediilor urbane, atât rit, cât şi spectacol, fiind un dans de mare frumuseţe şi virtuozitate, care demonstrează, pe plan naţional şi internaţional, specificul dansurilor populare româneşti. Ca atare, el se aşează, alături de Mioriţa şi de Doină, printre faptele de folclor care caracterizează cultura noastră populară şi care reprezintă contribuţia noastră cea mai de seamă la patrimoniul folcloric al culturii europene.

Căluşarii de la Stolnici rămân demni moştenitori ai harului căluşăresc

Când privim ansamblurile reunite pe scena Festivalului Căluşăresc din Stolnici, dar mai ales pe cei 100 de căluşari din generaţiile care compun puternicul ansamblu local condus de Petrică Măsală, ne gândim că jucătorii de aici, prin tainicul şi indescifrabilul lor jurământ, respectă acelaşi legământ depus de preasupuşii lui Zalmoxes cu fiecare dans solstiţial anual – Koabrismos ori Kolabrismos ori al ceremonialului preoţilor belicosului Marte – Colli Salli, care se supuneau aceluiaşi ritual anual pe colina Quirinal – satul virginelor sabine, răpite în cavalcada cailor de voinicii lui Romulus, pentru întemeierea Cetăţii eterne – Roma. Cu ceritudine, căluşarii români, dar în special cei de la Stolnici, rămân histrioni nemuritori şi demni moştenitori ai harului căluşăresc, străduindu-se din răsputeri să facă faţă complexităţii jocului, pe care-l aduc drept ofrandă anuală luminii solare.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI