Catedrala Patriarhală, construită după modelul mânăstirii Curtea de Argeș! Crucea mare din Troiță, cioplită din piatră de la Sălătruc

Catedrala Patriarhală, Paraclisul Patriarhal şi Palatul Patriarhiei, reprezintă un ansamblu de mare însemnătate al Bucureştilor, care-și are începuturile în vremurile de pe la mijlocul secolului al XVII-lea.

Catedrala Patriarhală, cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, a fost ctitorită în anul 1656 de către voievodul Ţării Româneşti, Constantin Şerban Basarab (1654-1658) şi sfinţită în anul 1658 de către Patriarhul Macarie al Antiohiei şi al Întregului Orient, împreună cu Mitropolitul Ştefan al Ţării Româneşti şi cu episcopii de Râmnic şi de Buzău. Sfântul locaş a fost pictat pentru prima dată în 1665, în timpul domniei voievodului Radu Leon (1664-1669). Acelaşi domnitor a hotărât, prin hrisovul domnesc din 8 iunie 1668, ca mănăstirea să devină reşedinţă mitropolitană.

Aceasta a fost construită după modelul bisericii Mănăstirii Curtea de Argeş, fiind compusă din altar şi naos – care înscriu în plan o formă de cruce – dintr-un pronaos supralărgit, sprijinit pe coloane din piatră, de secţiune octogonală, prevăzute, în partea superioară, cu capiteluri compozite sculptate şi poleite. În elevaţie prezintă aceleaşi patru turle prismatice ca şi ctitoria lui Neagoe Basarab de la Argeş.

La exterior, faţadele Catedralei sunt împărţite în două registre printr-un brâu de piatră dispus cvasimedian. În pridvor, deasupra uşii de la intrare, se află icoana de hram cu Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, pictată în 1665. Pictura murală actuală, în manieră neobizantină, a fost realizată de Dimitrie Belizarie, între anii 1932-1935, înlocuind-o pe cea de factură neoclasică a lui Nicolae Polcovnicul, din perioada 1834-1839. Icoanele împărăteşti ale catapetesmei au fost lucrate în email de Otilia Oteteleşanu între anii 1961-1964, în atelierele Patriarhiei Române.

Moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou, aşezate într-o frumoasă raclă de argint, au fost aduse în Catedrală din satul Basarabi, de pe malul drept al Dunării, la 13 iulie 1774, de către mitropolitul Grigorie II (1760-1787). Sfântul Dimitrie cel Nou este ocrotitorul spiritual al oraşului Bucureşti, iar ziua sa de prăznuire – 27 octombrie – este, în fiecare an, prilej de pelerinaj al credincioşilor din întreaga ţară.

În ziua de 21 mai 2002, Patriarhul Teoctist a primit în dar, pentru Catedrala Patriarhală, din partea Preasfințitului Nichiforos, starețul Mănăstirii Kykkos din Cipru, părticele din moaștele Sf. Împărați Constantin și Elena ce au fost așezate într-o raclă de argint.

Din anul 2012, în Catedrala Patriarhală, se mai află spre închinare și o raclă ce adăpostește o părticică din moaștele Sf. Ier. Nectarie de la Eghina, oferită în dar de Mănăstirea Radu Vodă din București.

Atât racla cu moaștele Sf. Împărați Constantin și Elena, cât și cea cu moaștele Sf. Ier. Nectarie de la Eghina au fost așezate, din anul 2016, într-un frumos baldachin din lemn aurit, așezat în partea stângă a naosului, lângă racla Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou.

În dreapta pronaosului se află mormintele patriarhilor Bisericii Ortodoxe Române: Miron Cristea (+ 1939), Nicodim Munteanu (+ 1948), Iustin Moisescu (+ 1986) şi Teoctist Arăpaşu (+ 2007)

La răsărit de altarul catedralei se află clopotniţa ridicată de voievodul Constantin Brâncoveanu în 1698, restaurată între anii 1956-1958, precum şi coloana cu inscripţii, de formă circulară, realizată în memoria Mitropoliţilor Teodosie (+ 1708) şi Ştefan al II-lea (+ 1738), ale căror morminte s-au aflat, iniţial, în acest loc.

La nord de Catedrală au fost instalate în 1959, sub forma unui ansamblul numit Troiţa, trei cruci de piatră, dintre care cea mare, provenită de la Sălătruc-Argeş, datează din vremea domnitorului Petru Cercel (1583-1585), iar celelalte datează din 1617 şi, respectiv, 1644.

În anul 2013, s-a construit în proximitatea Catedralei Patriarhale un altar de vară din lemn, în care se slujește de obicei la cele două hramuri, respectiv la sărbătoarea Sf. Împărați Constantin și Elena (21 mai) și la cea a Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor.

Tot în proximitatea Catedralei Patriarhale, paralel cu altarul de vară, s-a construit în anul 2015 un baldachin din lemn în care, la cele două hramuri ale Catedralei Patriarhale, după procesiune, sunt așezate spre închinare credincioșilor sfintele moaște ale Sf. Împărați Constantin și Elena, Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, dar și moaște ale altor sfinți care sunt aduse spre închinare credincioșilor îndeosebi la hramul Sf. Dimitrie cel Nou.

Între anii 2007-2008, prin purtarea de grijă şi atenta supraveghere a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la Catedrala Patriarhală încep ample lucrări de consolidare şi restaurare a ansamblului arhitectural şi pictural. Acoperişul vechi este înlocuit cu unul nou, din plumb turnat, sunt tencuite faţadele şi împodobite cu o friză cu 24 de medalioane lucrate în mozaic de către Marcel Codrescu, Daniel Codrescu şi Marin Goagea. La interior se restaurează pictura, zece echipe de pictori coordonate de Comisia de pictură bisericească a Patriarhiei Românei vor desfăşura această lucrare, iconostasul şi mobilierul sunt recondiţionate, se introduce un nou sistem de încălzire şi climatizare şi se face o nouă sonorizare.

Slujbele ce se oficiază zilnic în Catedrala Patriarhală sunt transmise în direct de către Radio Trinitas și TV Trinitas ale Patriarhiei Române.

În ultimii ani, la invitația Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Catedrala Patriarhală a fost vizitată de mai mulți Întâistătători de Biserici Ortodoxe surori:

  • 27 Octombrie 2010 – Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului
  • 23-30 Octombrie 2011 – Patriarhul Teodor II al Alexandriei și întregii Africi
  • 12-16 Octombrie 2012 – fostul Mitropolit Primat Hristofor al Cehiei și Slovaciei
  • 24-27 Octombrie 2014 –  Patriarhul Teofil al Ierusalimului
  • 28 Noiembrie -2 Decembrie 2014 – Patriarhul Ioan al X-lea al Antiohiei și întregului Orient
  • 23 Septembrie – 1 Octombrie 2016 – Patriarhul Ioan al X-lea al Antiohiei și întregului Orient
  • 26-27 Octombrie 2017 – Patriarhul Kiril al Moscovei și întregii Rusii, Arhiepiscopul Anastasios al Albaniei, Mitropolitul Primat Rastislav al Cehiei și Slovaciei.

    Sursa: Catedrala Patriarhală | Arhiepiscopia Bucureștilor (arhiepiscopiabucurestilor.ro).

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.