În contextul recentelor evenimente din Grecia, care au readus în prim plan subiectul statelor care au contractat împrumuturi de urgență, economiștii PwC au analizat evoluția celor 5 ţări europene care au apelat la astfel de împrumuturi: Cipru, Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania.

 

Analiza arată că, în pofida faptului că Grecia a fost prima dintre cele 5 care au apelat la împrumuturi de urgență, la momentul actual se regăsește în aceeași ipostază din care a plecat. Unde se situează celelalte state pe drumul redresării?

Irlanda – cea mai performantă

Irlanda a ținut “capul de afiș” al reformei economiei statelor de la periferia Zonei Euro.  Aceasta a înregistrat o creștere în termeni reali de 5,2% în anul 2014, economiștii PwC estimând o creștere economică de până la 3,9% în decursul acestui an.  De fapt,că Irlanda a fost prima dintre economiile periferice al cărei PIB a depășit nivelul de dinainte de criza.

Spania – restructurarea sectorului financiar funcționează: În opinia economiștilor PwC, creșterea accentuată de aproximativ 3% din acest an va îmbunătăți treptat profitabilitatea sistemului financiar și va contribui la reducerea numărului de credite neperformante. Spania și-a păstrat de asemenea cadența reformelor structurale în ultimele 12 luni, cu politici menite să reducă nivelul șomajului, pe termen mediu.  Din aceste motive, Spania este de așteptat să-și depășească nivelul PIB-ului pre-criză până în 2017.

Portugalia – se apropie, dar mai are încă de lucru: Portugalia a făcut de asemenea progrese de la momentul împrumutului, dar nu în aceeași măsură ca Irlanda și Spania.  Economia înregistrează o creștere ciclică, raportând o creștere a PIB în 2014, pentru prima dată din 2010. Dar în continuare mai are câteva probleme structurale de depășit. De exemplu, datoria sa publică raportată la PIB atinge 130%, al doilea cel mai mare nivel dintre cele cinci economii care au necesitat împrumuturi de urgență.

Cipru – continuă reformele: Grecia a rămas în urma Ciprului, care şi-a mutat atenția de la reforma finanțelor publice – guvernul afișând deja un surplus primar sănătos de 2,9% din PIB-  asupra reformelor structurale din sectoare precum sănătatea și telecomunicațiile. Cipru este așadar încă în etapa de “reformă” a programului său, dar face progrese rezonabile.

Ce urmează pentru statele periferice din Zona Euro?

Potrivit economiștilor PwC, sunt 3 procese din Zona Euro la care companiile ar trebui să fie atente în următoarele săptămâni și luni:

1. În primul rând, evoluția negocierilor pentru cel de-al treilea acord de finanțare pentru Grecia. 

2. În al doilea rând, orice semne de consolidare a creşterii economice în țările de la periferia Zonei Euro;

3. În al treilea rând, testele de stres pregătite de Autoritatea Bancară Europeană (EBA) programate pentru anul viitor.

“Pe termen lung, mare problemă este cea a nivelului ridicat al datoriei publice și, în anumite cazuri, a datoriei private. Realizarea de excedente bugetare primare ar trebui să contribuie la stabilizarea nivelurilor datoriei publice. Însă adevăratele beneficii vor apărea la momentul accelerării creșterii PIB-ului nominal, în mod special după ce nivelul inflației va reveni în apropierea țintei de aproximativ 2% anual”, a declarat Richard Boxshall, economist senior al PwC.

Despre raport:

Ediţia lunii august a PwC Global Economy Watch poate fi accesată la pagina de internet www.pwc.com/gew

Comments

comments