Biblioteca Judeţeană celebrează iubirea

2,043 views

VERNISAJ Organizată la sugestia vicepreşedintei Consiliului Judeţean Argeş, Simona Bucura Oprescu, expoziţia Cupluri celebre – Scrisori de dragoste (23 februarie – 5 martie), reînvie în actualitatea noastră consumeristă, iubiri care-au traversat secole şi spaţii şi care pot redeveni modele pentru societatea contemporană. Biblioteca Judeţeană Argeş a celebrat, cu fast, joi, 23 februarie, dragostea în toate ipostazele ei. Sub genericul Cupluri celebre – Scrisori de dragoste, expoziţie care a atras publicul încă dinaintea vernisajului de la ora 13.00, vitrinele instituţiei au fremătat sub imperiul amintirii romantice. Organizată la sugestia vicepreşedintei Consiliului Judeţean Argeş, Simona Bucura Oprescu, expoziţia Cupluri celebre – Scrisori de dragoste (23 februarie – 5 martie), reînvie în actualitatea noastră consumeristă, iubiri care-au traversat secole şi spaţii şi care pot redeveni modele pentru societatea contemporană. Condiţia este să se găsească cifrul care să deschidă inima prezentului la miresmele  tari ale acestei lumi arhetipale.

Expoziţia – care reuneşte, pe lângă scrisori celebre din cultura universală şi naţională, ilustrate, reviste, obiecte atinse de aripa sentimentului, precum călimara, tocul cu peniţa, ochelarii ceţoşi, patinaţi de vreme, medalioane de epocă, aparţinând colecţionarilor piteşteni George Pestriţu şi Cătălin Tudor, de asemenea Centrului de Cultură I. C.  Brătianu şi Muzeului Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti – răspunde Dragobetelui nostru, sărbătoare de care românii nu s-au dezis niciodată. Fiul legendar al Babei Dochia, jumătate om-jumătate înger, frumos de pică şi nemuritor, este cel care face şi desface legile dragostei la sfârşit de Făurar. Începând cu 24 februarie, băieţii şi fetele, în veşmânt de sărbătoare, pleacă să culeagă din luncă flori de primăvară. La adăpostul naturii, în inima ei, se încropesc micile secrete, fetele se întorc alergând, către prânz, sărutate cel mai adesea de proaspătul logodnic. O logodnă de 365 de zile sau chiar mai mult. Dragobetele consfinţeşte sentimentul curat în faţa comunităţii. Nu sunt de trecut cu vederea nici detaliile; ele sunt, de altfel, sarea şi piperul acestei sărbători. Zăpada zânelor, de pildă, a cărei apă, o dată topită, are puteri descântătoare. Culturile se întreţes în această lume miraculoasă, Occidentul şi Orientul întinzându-şi mâinile pe deasupra tradiţiilor, aşa cum o fac fraţii buni. La răspântie de Orient, Eminescu a iubit-o pătimaş pe Veronica Micle, în timp ce Franz Liszt a făcut, la Paris, în casa lui Chopin, pasiunea fulgerătoare pentru Marie d’ Agoult. În acelaşi timp, doar că anonim, fără destin de pianist, de om de stat sau de literat cu sufletul picurând din condei, ţăranul român îşi asculta  inima la fel. La fel începea să tremure, la fel să rămână mut de admiraţie sau de dorinţă. România acestui timp respiră un aer cosmopolit. Totul este să ştim să armonizăm respiraţia noastră cu a celorlalţi, să le integrăm culturile, fără să ne pierdem suflul şi, mai ales, identitatea. Expoziţia este deschisă până pe 5 martie.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI