Postul Crăciunului este primul post din anul bisericesc şi ultimul din anul calendaristic. Cu o zi înainte de intrarea în postul Crăciunului se prăznuieşte Lăsata Secului, zi în care se fac petreceri în familie, cu multă mâncare şi băutură. Postul Crăciunului se ţine între 15 noiembrie şi 24 decembrie.

Dogma şi datina creştină spun că în acest post nu se mănâncă miercuri şi vineri cu untdelemn, şi nici nu se bea vin. Im­portanţa acestui post este dată în primul rând de faptul că se află la un hotar, fiind primul post din anul bi­sericesc care a început la data de 1 septembrie şi ultimul din anul civil care urmează să se încheie la o săptămână după naşterea Domnului.

Semnificaţia sa religioasă se leagă de cele 40 de zile pe care le-a petrecut Moise pe Muntele Sinai în aşteptarea cuvintelor lui Dumnezeu, pe care avea mai apoi să le primească sub forma Tabletelor Legii. Dogma şi datina creştină spun că în Postul Crăciunului nu se mănâncă miercuri şi vineri cu untdelemn şi nici nu se bea vin. În aceste două zile se posteşte până la ora 3-4 după-amiază, timp în care se mănâncă hrană uscată sau legume fierte. Dacă se suprapun zilele de miercuri sau vineri cu o altă sărbătoare importantă, cum ar fi pri­vegherea unui sfânt, atunci se dă dez­legare la untdelemn, vin şi peşte. Dez­legare la peşte mai este şi în sâmbetele şi duminicile din post ce sunt cuprinse între 21 noiembrie, care este Intrarea Maicii Domnului în Biserică, şi 20 decembrie, când este pomenirea Sfân­tului Igantie Teoforul.

În această perioadă, după 21 noiembrie, la bise­rică se vor introduce în timpul slujbei Utreniei Catavisiile Naşterii Dom­nului, care se vor cânta până în ultima zi a anului. În anii în care ajunul Crăciu­nului cade în timpul săptămânii, cum se va întâmpla şi anul acesta, atunci se va oficia în ziua respectivă Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, iar în ziua praznicului, Sfânta Litur­ghie a Sfântului Ioan Gură de Aur. Dacă ajunul cădea într-o sâmbătă sau duminică, slujbele erau inversate.

Comments

comments