Ce isprăvi face supărarea? Stresul? Atacă circulația sangvină, intestinele, glandele, ducând la disconfort și slăbiciune, constipație, dureri lombare, insuficiență renală, epuizare, anxietate, probleme cardiace și digestie alimentară insuficientă.
Să apelăm imediat la meditație! Să nu ne speriem! Este simplu și la îndemâna noastră! E necostisitor! Începând meditația, punem rapid mâinile pe hățurile gândurilor și imaginațiilor care ne terorizează sufletul și trupul. Ne relaxăm mintea și emoțiile, principalele cauze ale stresului, prin meditația simplă, oriunde ne aflăm și oricând. Depinde doar de noi și numai de noi!
Ne refugiem într-un loc liniștit pentru a nu risca vreun deranj. Pe monahiile din mănăstiri le-am sfătuit, în cazul în care au supărări, să se retragă la chilie, să citească în Psaltire, să mediteze și să se roage, iar pacea se va ivi de îndată. Când ești supărat nu scoți capul ca șarpele la drum, în calea ciomagului! Să ne acordăm un timp de câteva zeci de minute, în fiecare zi, la aceeași oră, așezat în capul oaselor sau chiar culcat; iar dacă te ia somnul cu atât mai bine.
Adunându-ne gândurile și stând în capul oaselor sau culcat, să inspirăm de zece ori profund și rar, exersând astfel respirația abdominală, desprinderea de gânduri și relaxându-ne picioarele, brațele, trunchiul și fața.
Relaxarea aceasta ne va duce în ipostaza de a fi ușori ca aerul, ca un fulg purtat de vânt, care nu-și dorește să ajungă nicăieri…și care nu-și dorește nimic, deci, o relaxare completă.
În meditație trebuie să fim singuri, cu noi înșine, fără a fi constrânși mental sau afectiv, astfel începând cunoașterea lui Dumnezeu, care va atinge proporții uriașe prin rugăciunea inimii. Dacă ne deschidem în fața lui Dumnezeu, sufletul se va mișca eliberat de temeri și metehne, ducându-ne în cele din urmă la vindecare.
Făcând recuperare, doctorul mi-a spus să rostesc în gând, la inspirația profundă, cu oprire câteva secunde: „Doamne, Iisus Hristoase, Fiul lui Dumnezeu”, iar la expirație lentă și profundă, să zic: „mântuiește-mă pe mine păcătosul”. Am rămas surprins și m-am bucurat să aud de la un mirean astfel de sfaturi.
Înțeleptul savant, dr. Robert Morse, ne învață: „昿ste mult mai bine să îl asculți pe Dumnezeu, decât să I te adresezi lui Dumnezeu!”・
Adicăm să-L ascultăm pe Dumnezeu întru toate poruncile Sale și El ne va da cele ce avem nevoie, fără să-L mai rugăm! Că El știe mai dinainte de a ne ruga noi, cele de care avem nevoie. Să punem în traista lui Dumnezeu grijile noastre, că El este Dumnezeu și le poate duce!
