Mânăstirea Vieroşi din Mioveni a devenit, în ultimii doi ani, un punct de atracţie extrem de interesant pentru foarte multă lume. Arheologii au descoperit  în ruinele sale adevărate comori istorice şi arheologice,  mânăstirea fiind, potrivit specialiştilor, prima vistierie secretă a Ţării Româneşti, locul unde erau ascunse de ochii duşmanilor cele mai de preţ bunuri ale ţării. Mânăstirea Vieroşi a avut însă, ca orice lăcaş de acest fel, şi o serie de bunuri de valoare, mai ales pământuri şi păduri. Considerându-se continuatoare a Mânăstirii Vieroşi, Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului a început demersurile pentru recuperarea unora dintre valorile pe care aceasta le-a avut. Asta, indiferent când au fost pierdute! Cel mai nou demers de acest fel este recuperarea a nu mai puţin de 4.000 de hectare de pădure. Interesant este faptul că suprafaţa respectivă nu a fost naţionalizată nici în 1947, nici după 1918, nici măcar la 1907… Mânăstirea Vieroşi a pierdut pădurea la… secularizarea efectuată de Cuza, în 1863!
Secularizarea averilor mănăstireşti a fost, alături de reforma agrară, una dintre reformele fundamentale adoptate de Alexandru Ioan Cuza pentru modernizarea ţării, prin care proprietăţile bisericilor şi ale mănăstirilor închinate din ţară, adică dependente de anumite foruri bisericeşti superioare sau de alte mânăstiri mai mari, au fost trecute în proprietatea statului.
Măsura, adoptată în 1863, la 4 ani de la Unirea Principatelor, era fundamentală pentru formarea noului stat român, fiindcă un sfert din suprafaţa arabilă a ţării aparţinea mânăstirilor româneşti aflate sub influenţă preponderent greacă. Aceste proprietăţi generau anual venituri de circa 7 milioane de franci, bani care luau calea străinătăţii şi pe care călugării greci instalaţi în mânăstiri îi cheltuiau fără să dea socoteală autorităţilor şi fără să aducă un folos real românilor.
Din câte se pare, la acel moment, a fost deposedată şi Mânăstirea Vieroşi de o moşie, Berevoieşti – Năpârteni, pe care o avea în zona de nord a Argeşului. Dovezile că mânăstirea a fost proprietara pădurii pe care acum Arhiepiscopia o revendică, sunt oarecum indirecte, dar certificate de autorităţi ale statului.
Astfel, într-un act din 1938, o sentinţă civilă a Tribunalului judeţului Muscel, statul, prin Ministerul Domeniilor – Casa Pădurilor Statului, recunoaşte unor persoanelor moştenitoare dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de pădure „în proprietatea din litigiul moşiei Berevoieşti -Năpârteni, fostă a Mânăstirii Vieroşi”. Potrivit documentului, aceasta era situată în raionul comunei Berevoieşti, având iniţial o suprafaţă de 10.300 de hectare. În act se mai arată că, „în baza vechilor hrisoave domneşti ce posedă în original şi copii, traduse şi legalizate de Arhivele Statului, reclamanţii au cerut ca Statul Român să fie obligat judecătoreşte a le recunoaşte şi respecta drepturile lor de coproprietari în această moşie…”.Ceea ce s-a şi întâmplat, deci la Arhivele Statului au fost găsite documentele originale privind proprietatea asupra moşiei.         
Aceste documente, împreună cu altele chiar mai vechi, stau la baza acţiunii deschise în justiţie de către Arhiepiscopie, prin care aceasta se judecă cu Direcţia Silvică Argeş pentru retrocedarea celor aproape 4.000 de hectare de pădure. În acest moment, aceasta are statutul de proprietate a statului, fiind inclusă în Ocolul Silvic Aninoasa.
Directorul Direcţiei Silvice Argeş, Armand Chiriloiu, confirmă faptul că Arhiepiscopia încearcă recuperarea respectivei suprafeţe. „Este adevărat, am purtat discuţii pe această temă cu un reprezentant special desemnat al Arhiepiscopiei. Evident că nu avem cum să cedăm dreptul de proprietate asupra pădurii. Dumnealor au introdus acţiunea legală, pentru că legea permite să ceri orice şi să vii cu orice fel de documente, chiar şi cum vin dânşii, cu acte de pe vremea lui Cuza! Dar rămâne de văzut ce va decide justiţia! Încă nu s-a derulat nimic din proces, pentru că nu s-a decis când va fi primă înfăţişare. Juriştii noştri se vor ocupa de proces şi vom vedea cum vor decurge lucrurile!”.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI