RISC SEISMIC În timp ce alte judeţe au obţinut implementarea pe bani europeni a unui sistem de ultimă generaţie privind avertizarea în caz de cutremur, Argeşul nu a putut atrage nici măcar banii care s-au dat moca de la Guvern pentru consolidarea clădirilor afectate de seismul din ’77. În 7 judeţe din România, Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă vor fi dotate cu un sistem ultraperformant de alertare în cazul unui cutremur major, de peste 7 grade. Sistemul va fi conectat permanent la serverele din Bucureşti ale Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului. De exemplu, pentru Giurgiu, unul dintre judeţele prinse în proiect, anunţarea unui cutremur se va face cu 40 de secunde înainte, un timp extrem de mare, asta dacă ţinem cont că în Bucureşti producerea unui seism se anunţă cu doar 25 de secunde. Deşi Argeşul se află printre zonele cu cele mai multe şi periculoase obiective, unde s-ar putea produce dezastre de proporţii în urma unui cutremur, judeţul nostru nu se regăseşte printre cele ce incluse în proiectul european a cărui valoare se ridică la circa 7 milioane de euro. „Proiectul vizează realizarea unui sistem de alertare în cazul unui cutremur major, peste 7 grade, fiind folosit totodată şi pentru blocarea instalaţiilor de gaz ce pot afecta populaţia”, a precizat directorul INCDFP, Constantin Ionescu. Sistemul se poate implementa însă şi pentru populaţie, în şcoli, spitale şi clădiri administrative. Costul unei instalaţii de acest gen, potrivit specialiştilor, variază între 5.000 şi 10.000 de euro pentru fiecare utilizator, sumă în care intră şi costurile lunare privind partea de comunicaţie şi informatică. Proiectul DACEA, cum este intitulat, este unul european de cross-boarder şi va fi implementat în Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Constanţa.

Piteştiul nu şi-a consolidat nicio clădire cu banii oferiţi de Guvern

Tot la capitolul ineficienţă în ce priveşte luarea măsurilor împotriva cutremurelor, poate fi trecut şi faptul că Piteştiul a pierdut posibilitatea de a consolida clădirile ce fac parte din grupa I de risc seismic, cu bani de la bugetul naţional. Motivul pentru care s-au pierdut aceşti bani este unul simplu: nu s-au făcut la timp evaluările cerute de lege la clădirile din Piteşti, mai ales la cele care au fost afectate de cutremurul din 1977. Conform ordonanţelor de Guvern, una din 1994 şi alta din ianuarie 2004, proprietarii imobilelor mai înalte de trei etaje, construite înainte de 1978, erau obligaţi să ceară expertizarea clădirii în ce priveşte rezistenţa la cutremur. Primăriile ar fi trebuit şi ele ca, în termen de 9 luni, să facă lista acestora şi să le trimită notificare proprietarilor, pentru a-i înştiinţa că au obligaţia de a face evaluarea până pe 30 octombrie 2008. Proprietarii aveau apoi la dispoziţie alţi doi ani ca să facă proiectul şi să înceapă consolidările, în condiţiile în care expertul ar fi considerat că imobilul se încadrează în categoria I de risc seismic, adică s-ar prăbuşi în cazul unui cutremur mai mare de 7 grade.
Nimeni însă nu a dat importanţă şi, uite aşa, Argeşul a rămas fără niciun fel de măsuri moderne de protecţie în eventualitatea unui cutremur major, o consecinţă a indiferenţei factorilor de decizie din judeţ.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI