PAGUBĂ Pentru anul viitor, fermierii argeşeni raportaseră la Direcţia Agricolă că vor să cultive cu rapiţă peste 13.000 de hectare. Seceta din această toamnă a redus cultivare rapiţei pe doar 3000 de hectare, iar paguba se ridică la 400 de miliarde de lei vechi. Una dintre cele mai profitabile afaceri agricole este de departe rapiţa, iar Argeşul se află pe lista judeţelor unde cultivarea acestei plante a luat amploare în ultimii ani. Dacă un kilogram de grâu s-a vândut în acest an cu 7.000 de lei vechi, iar cel de porumb cu 6.000, pe kilogramul de rapiţă fermierii argeşeni au încasat 17.000 de lei vechi. În acest an, în Argeş, producţia de rapiţă a fost una foarte bună. De pe cele 6.853  de hectare cultivate s-au recoltat peste 11.000 de tone, producţia medie fiind de 1.800 kg/hectar. Un calcul simplu ne arată că în 2011 fermierii argeşeni au încasat doar din vânzarea rapiţei peste 200 de miliarde de lei vechi. Seceta din această toamnă a dat însă peste cap planurile fermierilor argeşeni care plănuiseră să dubleze suprafaţa cultivată. Conform directorului Direcţiei Agricole Argeş, Radu Dincă, pentru anul agricol 2011 -2012 , fermierii raportaseră la Direcţia Agricolă că vor să planteze cu rapiţă 13.000 de hectare. Lipsa ploii timp de două luni de zile a compromis însă total producţia de rapiţă, motiv pentru care nimeni nu a mai îndrăznit să rişte. „Nu au fost cultivate decât 3.000 de hectare, însă şi acelea sunt compromise. Pentru că în perioada de însămânţare a rapiţei nu a plouat deloc, nu s-a putut cultiva, iar acum este prea târziu pentru această plantă”, ne-a spus directorul Radu Dincă. Dacă nu ar fi fost secetă şi însămânţarea ar fi decurs conform calendarului agricol, în toamna lui 2012 fermierii argeşeni ar fi avut un venit de peste 400 de miliarde de lei vechi de pe cele 13.000 de hectare pe care le raportaseră la Direcţia Agricolă că urmează să le cultive cu rapiţă. În Argeş, cei mai mari cultivatori de rapiţă sunt şi cei mai mari fermieri. Primul loc îl ocupă arabii de la Agricover, urmaţi de ferma din Bârla a lui Ion Comăniţă şi SC Agrototal Prodcom Buzoeşti. Primarul latifundiar din Rociu, Aurel Bălăşoiu, se află şi el în acest top pe locul 4, urmat de senatorul Constatin Tămagă, proprietarul fermei Babaroaga din Mozăceni.

Comments

comments

DISTRIBUIȚI